Vom scrie
Mi-aș dori prin gânduri mereu să-ți rătăcesc
Și-atunci când strigă-n mine depărtarea,
Cu lacrimile stelelor care lucesc
Prin visele mele, să-ți caut cărarea.
Alerg spre tine prin noaptea troienită
Când viscolul lovește-atât de tare,
Buzele caută o șoaptă nerostită,
Să vii, să mă aduni de prin ninsoare.
Peste clepsidră cad fulgii de zăpadă,
Lacrima-ngheață, când în ea se-adună,
Va curge-n noi clipa, nimeni să n-o vadă,
Trei zile și trei nopți, într-o săptămână.
Și iarăși vor ninge flori albe de iubiri
Să potolească deșertul însetat,
Se-ngemănează adâncuri din priviri
Împletind șoaptele ce s-au căutat .
Vom scrie povestea care-o să rămână
Ca perla, dintr-o scoică, sidefată,
Doar timpul putea-va cândva să ne-o spună
Cu-același început: ,,A fost odată”…
Redactor șef Camelia Boț
