Vis de iarnă
Mai spune-mi despre tine, ce faci, cum îți mai este,
Mai ai culori în vise, ți-e somnul liniștit?
A mai trecut o toamnă și nu am nicio veste,
Prea lungă e cărarea, mi-e pasul obosit
A mai trecut o toamnă și iarna mi-e ursită,
Îmi ninge peste pleoape cu fluturi de cristal,
Îmi plânge vara-n versuri, mireasă părăsită,
Corăbii rătăcite n-au mai ajuns la mal.
Îmi înfloresc salcâmii sub cer cu lună nouă,
Îmi bate luna-n geamuri cu palide văpăi,
Răsar sub gene lacrimi ca boabele de rouă,
Îmi este dor, iubito, mi-e dor de ochii tăi.
Se-ascunde primăvara sub neaua neatinsă
Şi sângerează macii cuprinși de frământări,
La tine la fereastră o lampă stă aprinsă,
Un curcubeu se-ntinde pe necuprinse mări.
Aștept să bată ceasul un tainic miez de noapte,
Să îmi apari în vise, să-mi spui că îți e dor,
Te-oi mângâia pe suflet cu nerostite șoapte
Şi-ți voi conduce pașii spre colțul meu de nor.
Cătălin Iancu
Redactor coordonator: Florentina Savu
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 