Mai, superlativ
Dezbrăcă-te de haina rece,
Bea și un ceai, poate îți trece,
Fii primăvară…sau refuză
Să mai apari așa ursuză!
Vreau prin ferestre să-mi zâmbească
Lumina ce-mi părea firească,
Teiul să-mi invadeze porii,
Să-mprăștie degrabă norii!
Ai îmbrăcat haine cernite
Și dormi în colțul tău cuminte…
Ca mâine, vara îți ia locul
Și tot n-a înflorit bobocul!
Dă drumul harnicei albine
Să evadeze din stupine,
Din rapiță să se îmbie,
Din albul pur de iasomie!
Unde ești Mai, superlativ…
Te-au sechestrat fără motiv?
Mai ieși din colțul tău umbros,
Ai fost atât de somnoros!
…..
Voi pune-o pată de culoare
Pe cerul vitregit de soare,
Să fii un Mai…superlativ
Chiar și așa, fără motiv!
Versuri și pictură Liliana Răcătău
Din volumul „Lada de zestre”
Redactor: Mihaela Avram
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 