Concurs, Pe urmele lui Eminescu

Valurile vremii
        ~Coca Mahalu~ premiul doi

,,Pe valurile vremii, ca boabele de spume”
Se leagănă în vânt frumoșii noștri ani,
Vin și se duc și nimeni nu stă să îi adune
Finalu’-i gol, fără prieteni sau dușmani.

Căci timpul se socoate în clipe efemere
Iar veșnicia-i sus, nu aici pe pământ,
Averi și bogății rămân niște himere,
Brodat cu fapte bune se cere sfânt veșmânt.

Sufletul se perindă prin lumea asta mare
Și caută noi trepte pe-o scară de valori,
Iar bunătatea-adesea o lasă la hotare
Bagajul de plecare, l-or cerne multe mori,

Iar valurile vremii mereu vor legăna
Secunde de-împlinire, minute de declin,
Iar ceasul vieții clipa n-o va tărăgăna
S-o umplem cu nectar, nu cu verde pelin.

A ta menire
     ~Cristina Tunsoiu ~ premiul trei

,,Pe valurile vremii, ca boabele de spume”
Miros de mir, utrenii făcute să adune,
Nuanțele din versul născut în miez de noapte…
Când tainic Universul te săruta pe pleoape!

Tu unic ești poete și strălucești ca cerul,
Precum făclia arde,  îmbrățișat de zelul
Emoției suave, descrisă-n mii de file,
A toamnelor bolnave, a vieților umile!

Tu unic ești poete și ne înclinăm sfios,
Ne mai răsună-n minte,  timid  versul duios
De dragoste de țară, de neamul strămoșesc,
Ființa ta solară  cu farmec îngeresc…

Este a noastră zestre și e copleșitoare,
Comorile terestre nu au așa valoare…
Iar de-o să-ți crească aripi pe nimeni n-o să mire,
Doar unu-i Eminescu iar versul ți-e menire!

Talazuri de iubire
      ~ Felicia Percec ~ premiul trei

„Pe valurile vremii, ca boabele de spume”,
Îmi leagăn barca vieții și-aș vrea să te găsesc.
Cârmaș este destinul, ce multe are-a spune
Despre iubirea noastră, care nu are preț.

Te caut cu privirea prin viața răscolită
De vântul nepăsării, ce suflă-n al meu prag,
Talazuri de iubire în suflet se agită…
Cad picături de nuferi, din ochii de smarald!

Ca o sirenă-n mare, te-ai întrupat să-mi bântui
Sufletul meu pierdut, în noaptea cu mistere!
Plutesc pe valuri reci, te-aștept ca să mă mântui…
Păcatul așteptării mi-l iartă, dă-mi plăcere!

Oglindă a speranței, închisă-n scoica mării,
În freamătul de alge și valul unduit,
Te-aștept plin de dorință, pe stânca împăcării,
Fii piratul iubirii, vâslind spre infinit!

Redactor, coordonator Ana Văcărașu

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: