Reprezentativ

Vasile Bele

Prietenie. Emoție. Binecuvântare. Poezie. Excelență – Com. Băiuț, loc. Strâmbu Băiuț

Motto:
,,Cât de frumos este atunci când se leagă prietenii cu fundament pe sinceritate și emoție!”.

Lansare ,,Zbor spre înălțimi” – desfășurată în liniștea unui verde-miracol, pe marginea Văii Strâmbului.

ÎNĂLȚARE – acrostih

Înaintea zâmbetului stă
Numai sărutul limpezit în seninul
Ăstui veac prea răsfățat.
Lumina cuvântului cernut din stele
Ține tinerețea vântului netrist în brațe iar
Aroma de rouă necălcată își adună culoarea din tăcerea
Rodului trimis pe-o umbră printre veacuri –
Este anotimpul de catifea, Doamne, cum să fac să îl opresc?

(I)

Motto:
,,Îți pot spune
o infinitate de cuvinte
care să te mângâie-n
nopțile pustii,
îți pot așeza
pe pulpa degetelor
fluturi în culorile
curcubeului”.
(Camelia Corina Boț)

Am tras între două zâmbete
PRIMA BRAZDĂ de rouă
care-mi cheamă așteptarea
de catifea să fie temelie
pentru o altă ÎNĂLȚARE.
Doar clipa unui sărut
țese MACII DIN OCHI INSÂNGERAȚI
fără a privi înapoi. Așa își adună
vântul o ÎNNOIRE de albastru
pentru atunci când nuferii
își vor face o temelie de sinceritate
în seninul gândului rătăcit
într-O LUME-NCHISĂ-N MINE…

SUNT UN PUMN DE LUT înaintea
fiecărui bob de rouă netristă.
Azi, EU CU MINE, scriem amintirea regăsiri
în VOCEA SINELUI cusut în lumină.
Cele TREI FAPTE DIVINE

  • tăcerea, ascultarea și observația –
    își deschid cărarea prin
    rugăciunea inimii,
    iar albastrul dintr-un
    DECOR DE UMBRE culege tăcerile dimineții
    într-o altă ÎNĂLȚARE.
    Doar clipa unui sărut
    își urmează șoapta
    rostind: ,,NATURA SUNT EU!”
    și-apoi vin alte toamne scăldate
    în CĂUTARI cu rod…

Umbra pictată cu rouă și câteva
ÎNTREBĂRI INERENTE adună
culoare de ILUZIE pribegită
iar TULNICUL VREMII tace
PRINTRE SPINII LUMII.
Într-o altă ÎNĂLȚARE o VIZIUNE
își adună adierile în
SUNETUL LINIȘTII care-i zâmbește
unui GRĂUNȚE DE LUMINĂ…

EU NU POT să adun gândul în seninul altui timp
mereu ÎȚI CAUT PREZENȚA
în fiecare curcubeu rătăcit între două tăceri.
REFUZ SĂ MAI ADORM
iar PRIMĂVARA MEA își cheamă cerul
în ACROBAȚIA SUFLETULUI netrist.
AȘ PLECA, DAR mă ține gândul
alături în CICLUL VIEȚII
pentru a culege clipe mângâiate
cu mir.
PĂRȚI DIN MINE aleargă după tăcere
alteori vântul îmi cântă refrenul zorilor
nu știu UNDE SĂ M-ASCUND de tine
trecere prin vis.
Doar AȘTEPTAREA miroase a lumină.

UN NOU ÎNCEPUT își țese adevărul
în umbra albastrului cusut în
CIURUL TIMPULUI…

N.A. ce apare scris cu majusculă sunt titlurile unor poeme din volumul ,,Înălțare”, autor Camelia Corina Boț

II.

Motto:
,,Azi, simt cum
se-ntinde amurgul,
îmi leagănă apele,
clipa când Te renegam,
clipa când am înțeles
că doar prin Tine, eu exist…”.
(Camelia Corina Boț)

Am deschis aripile de rouă
spre ÎNĂLȚARE întru lumină
cuvânt netulburat și rugăciune
,,PRIN TINE, EU EXIST!”, îmi răspunde
ecoul unui sărut trezit.
Apoi, vântul care-și așterne valsul
în liniște cheamă cerul în
limpezimea izvorului
scriind pe cer cu verde-miracol:
,,TU-MI EȘTI ARIPA,
îmi ești lumină și cuvânt,
îmi ești senin cules din răsărit!”.
iar eu mai adaug

  • îmi ești UN TOTDEAUNA albastru
    cu lacrimă strânsă între două zâmbete…

NUMĂRĂTOAREA INVERSĂ și-a început
valsul gândului cules din toamne
În visul cules din glasul sufletului
voi face o TRANSFORMARE
de vânt adunat în cunună
iar tăcerea dintr-o privire
o voi dărui unui sărut căzut
din LICĂRIRE DE STEA.

Printre GÂNDURI PIETRUITE
cu vise și neuitare
vor rodi așteptările zidite în veșnicia
învelită în gând rătăcit cules
din răsărit de vânt care începe
cea dintâi CĂLĂTORIE prin praf.
PURITATEA VIEȚII adună culoare din stâncă
pentru o altă ÎNĂLȚARE a sufletului
în POCĂINȚĂ limpezită în seninul de rouă…

Am pus ICOANE-N RAZE AURII
pentru tine clipă de zâmbet și emoție înrourată
ascult CÂNTECUL STELELOR
și mă gândesc la amintirile pierdute în umbră
azi, EU ȘI SINELE MEU vom face
punte între două tăceri
pentru cuvântul cernut prin visare.
UNICA DORINȚĂ a zorilor
pornește spre podul de gânduri
pentru încă o PLUTIRE SPRE VEȘNICIE…

N.A. ce apare scris cu majusculă sunt titlurile unor poeme din volumul ,,Înălțare”, autor Camelia Corina Boț

III.

Motto:
,,Plutim împreună
prinși în spirala ce ne urcă
înspre veșnicie…”
(Camelia Corina Boț)

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Reprezentativ

Georgeta Radu

BUSOLA
Georgeta Radu

Să plângi în versuri nerostite de gura vreunui muritor,
privind, din margine de lume, prin ochi de Cer, cu grele pleoape,
miez de-ntristare argintată c-o brumă fină de umor,
uimit că tremuri de emoții și că îți ești atât de-aproape…

Până mai ieri nu-ți aflai rostul, nu îți găsiseși niciun rol,
te frământai, în nerăbdarea de a călca peste înfrângeri.
Azi scrii scenariul, îl repeți, înveți și – ți ești producător,
alungi toți demonii-n pustie și uiți să plângi, că nu mai sângeri…

Cenușa vieților trecute hrănește flori de chiparos.
Respiri mireasma lor divină și ți-amintești aureola
ce șapte ceruri îți deschide. În jocul tău copilăros,
ești amiral pe mări de visuri, iar Euterpe ți-e busola…

Redactor: Mihaela Vaida

Redactor șef: Camelia Boț

Reprezentativ

Poezia Zilei 23 Noiembrie ~ Anatol Covalli ~

Spre larg
de Anatol Covalli

La proră stau bătut de val
pe-o-nfuriată mare
şi-s fericit că niciun mal
nu se zăreşte-n zare.

Cel de pe urmă ideal
e să nu am hotare,
să navighez către final
fugind de debarcare.

Mă-ndrept necontenit spre larg
şi râd de bucurie
în timp ce munţi de valuri sparg.

Nu-mi pasă ce-o să fie
când pe al meu înalt catarg
nu-i doar un steag, ci-o mie.

Redactor coordonator: Florentina Savu

Redactor șef: Camelia Boț

Reprezentativ

Eduard Bucium

POEZIA ZILEI merge, în zi de mare sărbătoare, la poetul Eduard Bucium, cu felicitări și urări de succese viitoare!

La mulți ani tuturor!

Zi cu blestem de mamă
Eduard B.

E ziua ta, mamă, şi-ţi plângi, Românie,
Şi brazii furaţi, şi urşii şi cerbii
Ciocârlia-mpuşcată-n aripă, dând ierbii
Un ultim cântat… un oftat de câmpie

Când smulsă ţi-a fost din sfântul hotar
Vândută ca pruncii nevruţi de părinţi…
Aveai aur mult… vândut pe arginţi…
Aveai şi credinţă… s-a dat la cântar…

Legenda ne spune c-aveai şi viteji…
Ne iartă, măicuţă de mască şi teamă
Când facem pe surzii la cornul ce cheamă
Şi n-auzim plânsul, căci nu suntem treji…

În curtea ta, mamă, comandă străinii
Noi, câţi am rămas, ne sfădim ca orbeţii
Slăvită-i prostia, huliţi sunt poeţii,
Uscatu-s-a iarba, sunt ‘nalţi mărăcinii…

Blesteamă-ne astăzi, s-avem Dumnezeu,
Să ştim de hotare, să ştim de strămoşi,
Să fim iar vitejii tăi, drept-credincioşi !…
Blestemul de mamă se prinde mereu…
1 decembrie 2020

Rony Eduard Codreanu

FRUMOASO!

Pe nudul ierbii întins, măsurând de dor albastrul,
aud tăceri prin vine
și, dedus din sine, cerul cum ne mână ceasul.
Nedând de mine în cântecul tău,
frumoaso,
clipa mă adună din păreri de rău.

Si ce mult visam să fii aici,
cu mine,
să te simt cum întreci cerul
în priviri divine…
Uitați în ierbi,
să murim trăind albastrul 
până-n răsărit
de cerbi…

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Maria Apăvăloaie

Rugă

În câte-o zi mi-e sete. În altă zi, mi-e frig.
În alta mi-e prea jale și teamă să Te strig.
Pierdut în gerul iernii, ce bântuie prin noi,
Te căutăm atuncea, când ne simțim prea goi.

În câte-o zi mă doare. În altă zi mi-e dor.
În alta mi-e prea jale și teamă c-am să  mor…
Și n-oi fi strâns în suflet, destule rugăciuni,
În Cartea milei Tale, să poți să le aduni.

În câte-o zi sunt tristă. Nu știu să Te dezmierd.
În alta mi-e prea jale și teamă că Te pierd.
De-aceea-n toată ruga, îți spun cu drag mereu:
Să fii cu mine-ntruna, Tu, Dumnezeul meu.

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Sorin Poclitaru

Să știi c- a nins

Să știi c-a nins și mă gândeam la tine.
Ningea frumos atunci când te-am văzut,
Păreai un fulg gingaș abia căzut
Din cerul amintirilor străine.

Probabil că atunci ai învățat
Cum e să zbori pentru întâia dată,
Priveai spre lume și zâmbeai mirată
Și străluceai în zborul tău curat.

Fără să-ți pese ce te înconjoară,
Fără să-ți pese cine e prin jur,
Aveai în ochi doar negrul nopții pur
Care făcea lumina să apară.

Și te priveam gândindu-mă că dacă
Vreun înger printre oameni ar zbura,
Ca tine, printre fulgi, ar arăta
Ca un apus sfiindu-se să treacă.

Și, dintr-o dată, am simțit că-mi vine
O lacrima sub pleoapa, ca un cânt
Și am văzut că ninge pe pământ
Cu fulgi purtând tot dorul meu de tine.

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Madiana Domnița Lascu

Te-am scris...

Mi-e dor de primăvara noastră
De ziua când ne-am cunoscut…
Și de muşcata din fereastră
Ce mi-a zâmbit la început!

Eram doi tineri fără minte
Şi încercam să fim maturi,
Viaţa-ncepea să ne alinte
Nu presimţeam că vin ani duri!

În primăvara vieţii noastre
Parcă şi timpul ne iubea…
Şi zările erau albastre
Furtună nu se prevedea!

Pe boltă răsărea alt soare
Și florile-nfloreau altfel,
Petalele aveau culoare
Și noi aveam un singur ţel!

Să ne iubim o veșnicie,
Să nu știm ce-i despărţirea…
Frumoasă viaţa să ne fie
Să pecetluim iubirea!

Arc peste timp, s-a scris atunci
O doină prinsă-n crengi de brad…
Ecoul ei străbate lunci,
Pierzânduse-n al apei vad!

Şi să mă vindec de-al tău dor,
Când depărtarea doare,
Te-am scris pe floarea din pridvor
Un vers care nu moare!

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Gabriel Cristea

Adulmecând din cer tăcuții meteori

Stă noaptea cuibărită în vâscul adormit;
O leagănă plopișul nalt și o respiră;
Un aer dunărean, jilav, neprihănit
precum fântânile mă umple de tăcere.

Să deslușesc vreun murmur dinspre vânt nu pot;
E-atâta liniște pe ramuri și-n adâncuri
încât îmi simt aripile de nori pulsând
ca niște clopote-nlăuntrul unor  muguri;
Sub pașii mei poiana se răsfiră,
adulmecând din cer tăcuții meteori;
Și rădăcini se-aud cum umblă prin argilă…
 
O catedrală-i clipa poienilor și florii,
un leagăn de sfințenii-i firul crud;
Din depărtări, vulcanic se aud
topindu-se-n copita umbrei zorii…

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Stell Alexandru (Mariana Alexandru)

Tu ești primăvara mea!

Tu ești primăvara mea, răsărită-n toamna vieții,
Așteptată-n vals de gânduri cum așteaptă doar poeții
Muza lor să se desprindă și să li
s-așeze-n vers
Făcând totul din nimic și nimicul, Univers.

Mi-ai adus soarele-n zâmbet și-a rămas pe cer zâmbind,
Nu contează cum e vremea, el rămâne răsărind
Și-n apusul lui cuminte trage-n taină peste noi
Înveliș de cer fierbinte, când facem unul din doi.

Și mi-ai prins în ochii moi stralucirile din stele
Și-ai păstrat pentru ai tăi, bezna clipelor rebele,
Ca atunci când ne privim, să fuzionăm stelar
Strivind vidul dintre noi și-alungând dorul hoinar.

Mi-ai aprins în suflet focul, ce-ncălzește și suspină
Cu văpaie de patimi dulci și păcate fără vină,
Promițând în miez de noaptec-ai să vrei să-l întreții,
Peste timp, cât tu îmi ești și deasemeni …îți voi fi.

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Mircea Grumaz

m-am pregătit de 14 februarie

te-aș iubi cum știu mai bine, te-aș iubi de nota zece,
aș da chefuri între chefuri și în pauze-aș petrece,
te-aș iubi în multe feluri, ți-aș mai dezmorți mirarea,
zilele și toată noaptea, somnul, chiar și deșteptarea.

ți-aș iubi și necuratul, unghiul drept, ipotenuza,
poate-un vers ce n-a dat bine ridiculizându-mi muza,
o cântare sau o notă dintr-un portativ de fițe,
iar de nu vrei orhidee, măcar niște garofițe.

te-aș iubi și printre rânduri, peste doar și peste poate,
un sărut mi-ar face bine, ba mi-ar face tot și toate,
aș da tonul la proverbe, poate la cimilitură
ghicitori as recunoaște, ți-aș da totul „mură-n gură”.

te-aș iubi la unșpe metri, într-o toamnă sau de vineri,
te-aș iubi la bătrânețe, poate ne-am simți mai tineri,
te-aș iubi de dimineață, fără griji, fără emoții,
poate te-aș iubi atipic și-aș vrea să te fure hoții.

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Ioana Nicolaescu

Despre noi

Stai lângă mine când tristețea m-apasă
Stai lângă mine, cu mine, acasă!
Și șterge-mi de pe frunte  cu răbdare
Când apare vreun semn de-ntrebare!

Stai lângă mine să vorbim despre toate:
Despre ce ne unește și ce ne desparte
Despre ce a fost și ce va fi,
Despre bărbați, femei și copii.

Să vorbim de necaz dar și bucurii,
Să ne amintim de morți și de vii,
Să ne amintim despre zile cu ploi
Dar să vorbim și despre noi, despre noi.

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Petre Vatuiu

Am iubit-o pe Ana

Pe bucăți de hârtie scriu în clipe pustii,
Până ce mă înghite un morman de hârtii,
Și de doru-ți ce-aprinde foc în suflet și-n trup,
Într-o cameră singur scriu hârtii și le rup.

Scriu nespusele-mi vorbe până noaptea târziu,
N-am habar cât e ceasul, nici folos să mai știu.
Nici nu știu dacă lumea a trecut în alt veac,
Știu că scriu despre tine pe hârtie, și tac.

Înțeleg că  ‘napoia-ți n-ai de gând să mai vii,
Te-aș uita dar esti prinsă în aceste hârtii;
Căci de-al dorului geamăt rând cu rând ți-am trecut
Fiecare mirare, fiecare sărut.

În oglinda în care, Ană,  ieri te-ai privit
Îmi zăresc că prin ceață bietul trup vlăguit…
Nu credeam să mă doară lipsa ta într-atât
Și să facă din mine un om trist și urât…

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lucica Mocanu

Muzica sferelor
  
Alunecă falduri de catifea –
smoală întinsă
peste lumea culorilor.
 
Fluturele scos din tuș,
cu aripi refăcute în arnici,
îmbrățișează floarea
cu taine izvorâte
din adâncuri și înalturi,
plămadă din lumină
care se dăruiește
fără să aleagă.
 
Liniștea macină
trecerea vântului
prin frunziș;
răsuflarea-i se poticnește,
nu mai aleargă.
 
Sferele curg –
lacrimi de pustiu.
Nu le cunosc,
nu le știu;
aștept cântul lor ca pe un gând neîntors –
ropotul ploii de vară,
șoapta bradului nins,
cânt după plan de zeu
în armonia lumii.
 
Laudă nopții de abanos!
Puterea omului cade-n odihnă
și se trezește curcubeu.

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț