Paul Andrei Rîpă

Ti scrivo Perdonami se ti scrivo adessomentre l’autunnolascia andare le sue foglie senza vita…Non per casouna foglia rossicciache fluttuava nell’ariacade nel palmodella mia mano destra…Lo guardoe sotto i miei occhile nervatureiniziano a scrivere parole.Più penso a Te,più la foglia diventa una letterasotto al mio sguardo incredulo.Padre Eterno,perdonami se ti scrivo soltanto adesso,ma ho finalmente afferratoilContinuă lectura „Paul Andrei Rîpă”

Camelia Boț

Știam că vii Te-am auzit cum scrijeleai în ușă,ca o dojană târzie; știam că vii,dar gândul mi-era stins,emoția-vlăguită.Aveam ochii încremeniți într-un sloi,cu trepte înspre suflet, știam că vii,da, da, știam.Din mine se lungea o umbrăîn tăcerea pașilor firavi,peste cuvântul sfânt.Te-am găsit așteptând de o viațămărturisirea sinelui de după ușa păcatului.Peste împreunarea rugăciuniialunecă ispitiri de veșniciișiContinuă lectura „Camelia Boț”

Daniela Konovală

Autumnală De n-ar fi toamnă-n calendarOctombrie mi-ar fi străin,Răvașe n-aș primi la geamCând vântul dănțuie senin,Nestingherit de cântători,Fără opreliște prin ram…De n-ar fi toamnă în culori,Prin albul iernii mă pierdeam! De n-ar fi toamnă-n calendarÎn rostul lumii n-ar fi rost,Piciorul verii-ar înghețaFără nuntiri în avanpost,Am fi doar flori fără de rodȘi miez fără de înveliș…FărăContinuă lectura „Daniela Konovală”

Georgeta Rada

CAPRICIU( variantă) Și nu-mi lăsa mai mult de-o ceașcă de cafea,O filigeană-n care-ai picurat un vis…O voi găsi când mă trezesc, pe masa meaCa pe-un poem pe care-n zori mi l-ai fi scris. Poate-o s-o beau cu un surâs bănuitorDe odaliscă ce servea cafea turceascăÎntr-un harem uitat pe țărmuri de Bosfor…Poate-o să vrea-n cafea săContinuă lectura „Georgeta Rada”

Anatol Covalli

De o vreme De o vreme m-am rupt de durere.Şi am râs. Şi-am strigat. Şi-am cântat.A fost totul în mine-nviere.Răstignirea? – un lucru uitat. Am pornit alergând lângă viaţăîntr-un iureş atât de firescşi am strâns-o cu patimă-n braţeşi i-am spus cât de mult o iubesc. De atunci locuiesc în luminăşi mă bucur că inima meadeContinuă lectura „Anatol Covalli”

Georgeta Radu

CINE PE CINE PĂCĂLEȘTE, OARE?!Georgeta Radu N-am să mai joc la poker sentimente,nu-mi dau puterea pe o sărutarede Iudă, ‘n ambalaje-obediente,ce trage cacealma, fără-ncetare. Îmi apăr inima de suferințăși îmi păstrez simțirile curate,că-n alte dăți am fost în neputințăși-am păgubit întru credulitate. De playeri e inflație în lumeși podu-i plin de suflete pierdute,care, la nesfârșit,Continuă lectura „Georgeta Radu”

Ștefan Olaru

Ce rămâne! Se scuturătură de toamnă salcâmii brumării,Și din copacul șubred bătut de vânt și ploiCad picuri care mâine se vor preface-n sloiȘi care printre lacrimi in vis se vor topi… Se scutură de suflet iubirea neînțeleasă,Ca aurul de zgură, ca cea dintâi vestalăCe moare pentru lume petală cu petală,Ca floare dintre pietre ce nuContinuă lectura „Ștefan Olaru”

Fragment din romanul Aneta, autor Domșa Lucian

ANETA (fragment din romanul apărut anul trecut) S-a aflat imediat în sat că Sandu a Popii s-a dus s-o ceară de muiere pe Zamfira și că ea a recunoscut că nu mai e fată de multă vreme. Și oamenii au râs de Sandu că a fost respins și o vorbeau pe la spate pe Zamfira.Continuă lectura „Fragment din romanul Aneta, autor Domșa Lucian”

Constantin Nicolae Gavrilescu

PLÂNGEA ARCUȘUL PE VIOARĂ Plângea arcuşul pe vioarăîn ziua când ne-am cunoscut,şi tu, şi eu, întâia oară,în parc, pe-alei am petrecut.Privirea-n taină surâdea,însă o lacrima ce curge,trădând emoția, ardea,din dorul tainic de-a seduce.Eu aş fi vrut, bine’nţeles,să-ți mângâi chipul ne’ncetat,pornit din sentiment ales,din ițe de iubire croșetat.Plângeau şi greierii în iarbă,de parcă își doreau sărut,dinContinuă lectura „Constantin Nicolae Gavrilescu”

Stoia Lidia

Apusuri de toamnă( autor, Lidia Stoia) Uşurel, neanunțat, se-ntări-n suflări un vânt, înhăitat cu de-cu-seară, înnădind cețuri prin ramuri, peste-o lume supărată, mult mai rece decât ieri,zorindu-i zilei înserarea, aciuindu-se pribeag… venit zurliu, de nicăieri… c-opoftă mare ca să bată, şuierat şi desuet, tot ce îi cade dinainte… în urma luilăsând pârlite, câmpuri, văi, pădureaContinuă lectura „Stoia Lidia”