Ioan Avram

Prin tainele lumii Ioan Avram Visele mele, culese într-o carte,Surâd dintr-un colț timid de măsea,Valsează întruna, frumos colorate,Prin tainele lumii și-a cerului stea. Mă mistuie timpul ce repede trece,Ca vântul ce suflă, prin munți, la urechi,Potopuri ce-aleargă pe-o aripă receSă-ntoarne o lume din rostu-i străvechi. Mereu ne-nconjoară făclii nebuloase,Ca focul de paie ce fumegă-n cale,SăContinuă lectura „Ioan Avram”

Violetta Petre

Cândva, când eram violet curat…Violetta Petre Și dacă violet eram, melanj de-albastru și carmin,Nu cunoșteam că cerul poate să coloreze-n ebeninNici diminețile de-azur pe care le aveam pe frunteȘi nici poemele din zori, că îmi vor fi acum, cărunte… Și dacă zâmbetul mi-era emblemă pentru violet,Tristețile scânceau pe rafturi, amanetate în buchet.Și gustul lacrimii abiaContinuă lectura „Violetta Petre”

Constantin Mosor

LĂSAȚI GREIERII SĂ CÂNTE! Întreb și eu, ca săracii,Ca să nu mă sting ca prostul,Lăcustele și gândaciiIubesc „dulcele” sau „postul”? Lăsați greierii să cânte,Așa cum de-o viață cântă…Și pâinea să se frământeCum e scris în cartea sfântă! Și nu ne mai duceți grija!Nu vreți o ciorbă fierbinte?Scoateți-vă iute schijaCare v-a pocit la minte! Porcul, sau,Continuă lectura „Constantin Mosor”

Mihaela Vaida (Avram)

Spovedanie Sub nucul uriaș, frunze adunate-n litaniedesenează genunchii absenți.Pe ramurile scorojitepăsări se-așază cuminți în sfințenie.Neputințele primesc taina dezlegării.Mâinile miros a lut crăpat de soare.Rugina arde!Iubirea se naște din durere…***Oricine ai fi, nu vei veni așa cum te veziCi vei veni așa cum te vede Dumnezeu! Redactor: Viorel Poenaru Redactor șef: Camelia Boț

Teodor Dume

ÎNGRIJORARE(Autor: Teodor Dume) observ că mi se usucă pielea mi-e teamă că aş putea rămâneo bucată de hârtie scăpată pe jossau poate un drum pe carenimeni nu pleacă decâto singură dată cu ninsorile. Privind în urmă…Premiul I, poezie –„Colecționarul de răni” de Teodor Dume poate că teama pe care o invocnici nu existănici oamenii întorşiContinuă lectura „Teodor Dume”

Anatol Covalli

Cum să mă tem ? de Anatol Covalli Cum să mă tem de-acea plecarece-i înălțare nu declin,fiind de fapt descălecaredintr-un destin în alt destin ? Cum să mă tem de ce urmează,când n-am nimic să-mi reproşez,căci în a sufletului oazăam fost întotdeauna miez ? Cum să mă tem ? De ce m-aş temeatâta vreme câtContinuă lectura „Anatol Covalli”

Petronela Mocanu

Stele noi în stropi de viață    ~Petronela Mocanu ~ Ție, Sfinte și drag SoareAstăzi vreau să-ți cer iertareRecunosc și-ți spun în fațăC-am furat și-s vinovată Ți-am răpit când dormeai dusPatru raze, una-n plusȘi când erai somnorosM-am ascuns o stea mai josȘI ți-am luat fără de milăDoi pumni proaspeți de LuminăAm  pus totu-n mare grabăLângă suflet,Continuă lectura „Petronela Mocanu”

Flori Cristea

FLUTUR E mare lumea. De n-am loc sau nu-mi doresc a sta oriunde,Nici piatra de e piatră seacă, nu stă în ape ce nu-s blânde.Nici vântul nu-și găsește loc, pământu-n latu-i colindându-l,Și eu mă duc, un menestrel, iar bidiviu îmi este gândul. De nu-ți răspund, nu-i că nu știu ori teama îmi oprește glasul,Mai bineContinuă lectura „Flori Cristea”

Carpe Diem

GRAI DIN STRĂMOȘI, grăitu-mi-te-a Mama,grai românesc,păstrat cu-amari sudori,nimenea nu-isă-ți oblojească ranacând stins, te pierzica soarele în nori. Ai noști bătrânislăvitu-te-au în ode,în rugăciuni,spre Cer te-au înălțat,le-ai fost altarîn munți, pe-ntinse holde,iar astăzi,cei ce vin, te vor uitat. Ardealul și Banatulte slăvește,Moldova și Olteniate cinstesc,în Maramureș,straiu-n grai vorbeșteși Doru-i DOR,doar în Grai Românesc… Redactor: Viorel PoenaruContinuă lectura „Carpe Diem”

Eduard Bucium

Feng şui ~Eduard Bucium~ M-am supărat, Marcică, şi nu-mi mai place basmulCe-mi sufli în ureche în ziua când iau leafa.Mă vei mai ţine-n braţe când mi-oi vedea eu ceafa,M-am prins c-alaltăseară tu ai mimat… finalul… Iau calul de la poartă ş-arunc floarea-n fântânăEra cam vestejită, ce-i drept… acu’ bea apăMă duc, te las cu bine,Continuă lectura „Eduard Bucium”