Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț

Croci di guerra Simboli quotidiani di croci appeseirradiano raggi di Speranza.Grava il peso del silenzio,tace il mondo,sorpreso dall’orrore.Come chioditrafiggono il cuorei pianti dei bimbi,nella terra della Pace.Alzo lo sguardo al Santo Legno,in muta preghiera,ancora sangue innocente scorre,come  allora.Ancora il falegnamepialla il legnoper forgiare nuove crocie il Golgota reclama sangue di vendetta. Cruci de război SimboluriContinuă lectura „Giuseppina D’Agostini”

Cu duhul, prin păduri Mi-am ridicat visul șiragpe vârful alb, străfulgeratde munte și de-nalt.Am tăinuit cu vântulprin păduri adânci,pământul, oh,dădeam să îl sărutde câte ori îmi răsăreaalt soare, tânăr zeu,de după stânci. Potecile, din voalde borangic m-au împletitcu setea de misterdin asfințit șila izvoare de opalmi-e dusul domolit.Nimic nu e, nimicașa de dulce,fin răzbătător,ca glăsuireaContinuă lectura „Mira Minu”

Despre dor… În graiul spicului de-acasăȘi-n lutul greu prins într-un plug,În limba dulce și frumoasă,Stă dorul-cântec în amurg. Că nu e vorbă pusă-n palme,Băută din ulcior cu apă…Din ale  sorții ape calmeClepsidra vremii se adapă. Cuvântul dor are de toate:Iubire, crez și jurământ,Frânturi de viață și de moarteȘi rădăcini aspre-n pământ. Doar unu-i dorul scumpContinuă lectura „Angelica Manole”

DURERE Ne dor toate oaseleși umbra dintre cuvinte…Ne doare departeledespărțit de prea aproape!Ne doare dorulși ceața amurguluirisipit prea devreme…Ne doare uitareasau floarea fără petaleși fără de culoare!Ne doare desfrunzireași visul cu jertfă atins…Ne doare artroza trupuluica rana din frunza arămie! Uneori, ne doare și infinitulși răutatea, intoleranța!Degeaba le avem pe toate,că toate se ducpe-o apăContinuă lectura „Mirela Soimaru”

Nu-mi mai sunt destul! Mă simt aiurea! Mă încorseteazăAnii din mine. Vreau să evadeze,Spre alte existenţe să migreze,Cu ei ornată, vârsta mea trenează! Să-mi fiu eu mie însumi începutul,Să nu port tare de la ancestoriiVârstaţi de timp şi efemeri ca norii,Ei vor odraslei să îi fie scutul. Dar, nu! Lumina, nu o ţii ascunsă!De ziduriContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâu”

Vale M-am rănit pe buza gropiiîntr-un colț de stea furatăce privea nevinovatăcând simțea că te apropii. Cum din raza ei subțires-a desprins o întrebare:care-i coasta ce mă doare,nu e doar o amintire? Nu din ea ești plămădită?Îți e sânge, îți e viață,veșnicia ce răsfațăo simțire tăinuită. Ai desprins din dorul moalerugăciunea de mătase,și pe tineContinuă lectura „Radu Iorgulescu”

ÎNTÂIUL SOLILOCVIU Înțepenită între ulucile gardului – viața meaca o rugăciune descoperită târziuprintre firidele întortocheateale evangheliei Firii. Populată cu femei goale, diafaneși cu războinici viteji și puternicirobi supremi ai iluziei și ai nemuririi. Vei spune: sunt numai fantomele,numai umbrele alcătuirii tale fragilede carne și oase și sânge. Doar că oasele trosnesc și se frângiar carneaContinuă lectura „Paul Spirescu”

Prohod Voi știți că de o vreme nu mai sărut icoaneȘi voi lipsi probabil la ultima mea lecțieBiserica nu-i locul iubirilor profaneCând ești smeritul pașnic cu gândul în erecție Nici moaște nu mai mângâi sătul de promenadePe sub altare false cu popi în travestiPrefer să-mi duc eu crucea trăirilor nomadeCând îngerii de smoală mă vorContinuă lectura „Alexandru Ioan Filip”

Mi-ai răsărit Am hoinărit, așa, fără o țintă,Atâtea vieți și nu știu cu ce scop,Știam că Soarta o să mă tot mintăDar încă mai credeam în Horoscop. M-am risipit și-am ars atâtea veacuriȘi nu știu dacă urme am lăsat,Bolnav de dor eram, nu găseam leacuri,Nu puteam fi cu mine împăcat Dar, nu știu când, mi-aiContinuă lectura „Iancu Catalin”