Concurs, poezia zilei, grup Zbor spre înălțimi

Caier de lumină

Cristina Tunsoiu

Primește-mă la tine căsuța mea bătrână,
Deschide-mi ușa veche, spune-mi o vorbă bună
Înalță-mă pe scara ce mă ducea în pod,
Care-mi pastra în taină, al toamnei mele rod.

Aprinde focul în vatra ce plânge după mine,
Poftește-mă la masă, promite-mi că ți-e bine!
Deschide larg fereastra, fă loc să intre-n casă,
Bătrânii mei sărmanii, că-s obosiți de coasă!

Pot să-ți mai simt căldura, mirosul de altădată,
Și imi lipsești întruna, durerea mă îmbată!
În ochii minții mele tu ai rămas la fel,
Mă băntuie regrete, te-ai micșorat nițel!

Prin tine suflă vântul, ai crăpături adânci,
Și tremură pământul de ale maicii rugi…
În mine țipă dorul și plânge neputința,
Așa de crudă-i soarta? Așa de rea voința?

Dar liniștea ce-mi dai, n-o regăsesc niciunde,
Minunile de umbre mă mângâie pe frunte…
Cu mâini bătătorite și ochii parcă verzi,
De ce scârțâie ușa? Umbră de ce oftezi?

Mai vrei un strop de apă? E rece precum gheața,
Să nu fii supărată, așa de aspră-i viața!
Pe prispa părăsită…. continuă să toarcă,
Un caier de lumină, atins de promoroacă!

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Partajează acest lucru pe:

Lasă un comentariu Anulează răspunsul