Concurs, poezia zilei, grup Zbor spre înălțimi

OI, OI, OI – Florian Petrache

Într-o zi, acu o lună sau mai multe sau un an,
Eu, băiat c-o minte strună, bun matematician,
Mă duceam aşa, degeaba, cu un tren accelerat,
Ca să văd cum merge treaba într-un sat îndepărtat.
Cum stăteam total cuminte singur în compartiment,
Calculând în cap şi-n minte cât sunt de inteligent,
Brusc deodată, nea Petrică, un băiat cum se cuvine,
Face-o schemă măricică, intră fulger peste mine,
Mă salută vitejeşte, mă priveşte ca pe-o stea,
Iar apoi se stabileşte pe cealaltă canapea.
Ştiind clar din tinereţe că Petrică, din greşeală,
Nu a vrut nicicum să-nveţe şi n-a fost nicicum la şcoală,
M-am întors indubitabil cu tot spatele la el
Şi m-am pus ireproşabil să mă uit pe geam cu zel.
Nea Petrică, văzând bine ce de treabă multă am,
Dă din umeri pentru sine fără zarvă şi tam-tam,
Se întoarce într-o parte vrând-nevrând şi tam-nesam
Şi începe ca la carte să se uite tot pe geam.
După câteva minute de-acalmie ca-n fântână,
Trenul trece foarte iute tocmai fix pe lâng-o stână.
Imediat rapid îndată şi pe loc instantaneu,
Cât ai zice „apă plată” cu ardoare şi tupeu,
Nea Petrică, pus pe fapte, strigă vesel şi vioi:
-Una, două, patru, şapte, patru sute nouă oi.
Mă holbez şi eu la stână cu adâncă energie,
Iau un pix deştept în mână, scot şi-o foaie de hârtie,
Mă-ncordez inegalabil, mă răsconcentrez un pic,
Calculez indescifrabil formidabil şi… nimic.
După alte cinci minute, fără griji şi fără frână,
Trenul trece şi mai iute chiar pe lâng-o altă stână.
Bineînţeles, îndată brusc instantaneu pe loc,
Cât ai zice „apă plată” clar şi fără echivoc,
Nea Petrică dă din oase şi hop strigă tot vioi:
-Una, două, patru, şase, şapte sute zece oi!
Mai nervos ca prima dată, eu, normal, mă concentrez,
Scot tot laptop ul odată, calculez, răscalculez,
folosesc nişte programe super-mega-giga-şic
De complexe ca-n reclame calcule beton… nimic.
După alte opt minute unice de prima mână,
Trenul trece şi mai iute chiar pe lâng-o altă stână.
Bineînţeles, îndată brusc instantaneu rapid,
Cât ai zice „apă plată” ca un membru de partid,
Nea Petrică, făr’ să-l plouă, strigă vesel şi vioi:
-Una, două, şapte, nouă, şase sute şase oi!
Nervos foc la carapace, scot cu sete celularul,
sun încolo, sun încoace, sun la NASA, sun primarul,
Sun, în graba cea mai mare, adică pe loc spontan,
Un prieten de valoare, brici matematician,
Mă tri-conectez îndată şi la net mai mult un pic,
Caut tot, în lumea toată, trimit mail-uri mii… nimic!
Neputând inexplicabil să mai rabd să tac chitic,
Mă înfurii admirabil şi lui nea Petrică-i zic:
-Măi, Petrică frăţioare, da-ţi-aş două în tavan,
Eu sunt sigur cel mai mare bun matematician
De pe Terra, de pe soare, din judeţ, din România,
Din oceanul nu ştiu care şi din toată galaxia!
Am adică premii – sute, am şi diplome – o mie,
Sunt, de-un an şi trei minute, membru la Academie…
Ce mai? practic, am de toate, n-are sens să mai enumăr,
Dar nu am putut, măi, frate, oile clar să le număr!
Aşadar, cu gingăşie, dacă nu te enervezi,
Te implor, spune-mi şi mie: cum faci tu şi procedezi?
-Aaa, e simplu, măi, Florică, pe mai toată cinstea mea!
Îmi răspunde nea Petrică dup’-o clipă şi ceva.
Număr lin, cu bucurie,picioruşele, pe toate,
Iar apoi, cu energie, le împart la patru, frate!

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: