Povești pentru copii


Povestea ghiocelului și a fulgului de nea
Pornind de la superbele versuri strânse într-o frumoasă poezie scrisă de domnul Sandu Tănase Chiru am fost „provocată” să scriu o poveste care să bucure inimile celor mici…Așadar să bucurăm sufletele copiilor…

Poezia scrisă din inima poetului:

„ghiocelul și fulgul de nea
~Sandu Tanase Chiru~
un ghiocel privind îndepărtarea
gelos pe-un fulg de nea,neliniștit
când cerul pregătea iernii schimbarea
tot insista că timpul i-a venit
privea prin ochii blânzi ai primăverii
cum fulgul în zborul lui se bucura
și s-a gândit; capriciile iernii
vor face pact și el va îngheța
atunci a blestemat fulgului „starea”
dar la urmări o clipa n-a gândit
și îl cuprinse inzecit mirarea
cum fulgul tot mirat s-a zăpăcit,
privindu-i ghiocelului candoarea
s-a așezat la rădăcina lui, și s-a topit”

Povestea ghiocelului și a fulgului de nea

În zorii zilei, Bătrânul Crivăț simți razele soarelui cum îi umblă prin pletele-i albe. Crengile uscate și rupte, căzute dis de dimineață, purtau încă semnele gerului de noaptea trecută. Sub acele crenguțe, pe peticul de pământ, unde zăpada se topise ieșise câteva smocuri de iarbă. Acolo, pe acel petec ce se scălda în razele soarelui, de câteva zile, un ghiocel își făcu apariția printre firele de iarbă. Firul acela de viață își ridicase capul spre soare și un vânticel călduț îi mângâia petalele imaculate. Soarele își trimise razele lui blânde să-i împlinească menirea.
Cum se unduia în lumina caldă a soarelui și a vântului ce trezise toată suflarea la viață, cu petalele lui fine ca zăpada abia căzută, se întrista tare privind zborul fermecat al unui fulg de nea.
Din cerurile albastre coborâse în cercuri mari, ca într-un dans, câțiva fulgi de nea. De cum trecu dimineața, baba Dochia începuse a-și scutura cojoacele, unul câte unul, iar cerul trimise ultimii fulgi să sărute pământul, înainte de a se transforma în boabe de rouă.
Ghiocelul privea cu tristețe dansul fulgului și printr-o ușoară răsucire își băgă capul printre firele de iarbă.
-Ce frumos zboară fulgul de nea, câtă splendoare și ce frumos coboară pe pământ…Dacă aș avea cum, l-aș îngheța…Cum să fac să-l țin înghețat?
Fulgul de nea coborâ fără să știe ce gândea ghiocelul.
În dansului lui magic privind acel ghiocel și gingășia lui prinse a se topi de bucurie.
-Ce frumusețe…nicicând n-am văzut așa gingașă floare. Am să mă topesc într-o picătura de apa ce va aduce din nou viața pe pământ…
Primăvara își întinse brațele și mângâie fulgul ce tocmai începuse a se topi. Zăpada mieilor aduse sub razele de soare bucuria reînvierii naturii.
Fulgii de nea, transformați în lacrimi de bucurie, s-au ascuns printre firele de iarbă și flori dăruind bucuria unui nou început.

Cu drag pentru voi,

Danielle
22.02.2021

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: