Despre cel ce scrie versuri
~Maria Poiană ~
Poetul întâi moare o secundă …
Apoi noblețea artei îl inundă
Arzând cuvinte-n flacără de rugă,
Ca mai apoi, la suflete s-ajungă.
Câte-o secundă, una după alta,
Își țese-n muguri de lumină dalta,
Cu care sapă-adânc după cuvinte
Și le asază cu luare-aminte.
Ca nu cumva cuvântu-i să rănească,
Nici măcar o suflare pământească.
Din gerul ierni-și face scut de gheață
Și uneori, acesta-l ține-n viață.
Îmi este viața toată cât un gând.
Azi mai sătul, dar mâine mai flămând,
Azi mai ușor, dar poate mâine, greu.
Da-n gând și-n toate-mi este Dumnezeu.
m.a. 21. 03. 2021 Botoșani
Redactor șef Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 