PIER IRIȘII
Resturi de iriși plâng prin tăciuni,
Iar nedreptatea scurmă-n minciuni
Și adevărul dintr-un cavou
Își plânge soarta într-un ecou.
Glasul minciuni râde de sus,
Stelele-n neguri toate s-au dus,
Luna coboară tristă-n mormânt,
Soarele însuși intră-n pământ.
Minciuna crudă sapă-n trăiri,
Lutul îngroapă flori și-amintiri,
Sfeșnice stinse fumegă-n cer,
Plânge dreptatea, irișii pier.
Redactor șef Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 