Premiul special!

SINDROM RECIDIVAT ~Mărioara Nedea ~

N-o să urlu de plăcere ca un lup în plin dezmăț.
Îmi scot spinii îndoielii din retine și trufie.
Primăvara se vestește cu zăpadă și îngheț.
Parcă nu-i destulă iarnă peste-a noastră tragedie.
Dacă porți vreo teamă-n sânge, dă-mi-o mie, să ți-o sorb.
Și te fac imun la soartă și la ploile acide.
Dar să vii fără de oase, ca să pot să te absorb
In adâncul meu de ape, cu țestoasele gravide.

Trupul tău e ca și-al meu, nu există diferențe.
Plămădiți suntem, se pare, din același aluat.
Dumnezeu coboară noaptea și-i prezent printre absențe.
Doar iubirea pentru tine e-un sindrom recidivat.
Te respir dintre epave și te simt ca pe-un blestem
Ce-mi apasă conștiința vindecată de sofiști.
Universul nu mă știe și n-aude când îți gem
Sub povara poeziei pentru care tu exiști.

Am ascuns în mine timpul, îl las liber doar iubind.
Vreau s-așez eternitatea pe un tron vacant, de rege.
Dac -o fi să vii vreodată, nu vreau să mă vezi murind.
Chiar dacă și moartea este pentru toți, un fel de lege

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: