Concurs, poezia zilei 17 Aprilie

La o margine de timp
~Maria Poiană ~

La o margine de timp cu firimituri de clipă
fără nici un anotimp, bate vremea din aripă.
De pe fruntea-i de cleștar, pică stropi de nemurire.
Fără vină sau habar, parc-ar vrea să-mi dea de știre,
C-o fi vremea chibzuinței să mă lepăd de tristețe.
Să pun capăt suferinței și s-o-mbrac în frumusețe.

N-am nici plasturi nici bandaje. Și-al meu suflet sfâșiat,
Stă captiv între grilaje pe un cer întunecat.
Nu-s grilaje nici de aur, nici de-argint, nici de aramă.
Sunt grilaje reci de doruri care-l seacă și-l destramă.
Dincolo de cerul rece si de negura-i de smoală
Îl așteaptă ceru-albastru cu sclipiri de poleială.

Haide, ieși din agonie și de lanțuri te dezleagă,
C-ai trăit doar în robie și-n tristețe-o viață-ntreagă!
Doamne, dă-i alt rând de aripi și-l îndreaptă spre lumină.
N-a știut decât să ierte. Asta-i singura lui vină.
… Iartă-i și Tu , Doamne, teama care-i adâncește rana.
Și-l așteaptă în grădină să-i pui plasturi de lumină.
Și-un bandaj de alinare pentru orice dor îl doare.

m.a. Baia Mare 15. 04. 2021

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: