
De-aș fi
Autor Ioan Avram
De-aș fi un nor, aș plânge lumea asta,
Aș cerne ploaia pe câmpurile nude,
Să poleiască calea cu stele fără nume,
Să văd în urmă holdele crescânde.
Ca o fantasmă să iasă curcubeul
Și în culori mărețe să îmbrace zarea,
Să las luminii să fie corifeul,
În toate să tresalte iubirea și candoarea.
De-aș fi un mugur ferice de speranță,
În inimi mi-aș găsi oricând un loc mai cald,
Mi-aș ghemui în suflet fierbintea doleanță,
Să strălucească acolo o piatră de smarald.
De-aș fi un vis, te-aș căuta mereu în noapte
Să-ți mângâi chipul cu povești nemuritoare,
S-astâmpăr dorul flămând de cireșe coapte,
Să simți atunci a dragostei savoare.
De-aș fi un măr, le-aș da la toți din roade
De și-ar dori un fruct, far’ de păcate,
S-astâmpăr clipa ce în palmă cade,
Să simtă toți din gustul meu aparte.
De-aș fi, nu știu nici eu acum precis ce-aș fi
Dar rogu-te pe tine mărite Doamne,
Să faci lumină-n lume, un zbor în miez de zi,
Să faci din lacrimi rouă, dând viață unei toamne.
Drepturi de autor rezervate
Redactor șef Camelia Boț

