
Copilărie cu parfum de liliac
Dorul de copilărie
Și căsuța cu cerdac,
Umplu ochii bucuriei
Și inima mea de dac.
Fericirea de atunci
Prinsă-n florile de mac,
E ascunsă-n văi și lunci,
O culeg și vise-mbrac.
Cade lacrima pe-o poză
Cu ea rouă-n suflet fac,
Luminând ca o veioză
Povești ascunse într-un sac.
Nostalgia mă cuprinde,
Azi, păreri de rău desfac,
Peste sat vara se-ntinde
Lăsând gândul meu posac.
Unde ești, copilărie
Cu parfum de liliac?
Zborul de cuci peste vie
Te-a dus cu el, în alt veac,
Unde doarme veșnicia
Pe un nor alb, de bumbac,
Ce împletește poezia
Cu foșnetul din copac
Și susurul de pe lac.
Autor: Elena Coca Mahalu
01.06.2021
( drepturi rezervate de autor )
Redactor șef Camelia Boț


Calde mulțumiri și aleasă prețuire întregii echipe redacționale pentru toată munca depusă în scopul promovării creației literare!
Gratitudine!
ApreciazăApreciază