POVESTE ~Marin Rada ~
Masa
la care scriu
poemul acesta
a fost cândva
jumătatea unui nuc
cu crengile
pline de soare…
În fiecare primăvară
trecea pe deasupra
un cuc
și se așeza
pe o ramură
de lângă cer,
aproape la întâmplare.
Vara
îi creșteau
noi speranțe
pe ramuri
și toate temerile
treceau, pe rând,
în uitare…
Într-o zi de vară
s-a stârnit
o furtună
de ploaie și vânt,
jumătatea
plină de viață,
a nucului,
a căzut la pământ…
Acum
stau la masa aceasta
și scriu…
Povestea nucului
este o poveste
de viață
pe care o învățăm
prea târziu.
07.05.2021
Marin Rada
Redactor, coordonator Relu Popescu
Redactor șef Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 