Locul întâi;
Inima
Cristina Ghindar Greuruș
Inima e STROP de viață într-o lume fără milă,
Este licăr de speranță, e tăcută și umilă,
Este POARTĂ pentru suflet și OCHI pentru fiecare,
O salvezi doar cu un zâmbet de-i rănită și o doare.
Inima-i precum copilul ce se zvârcolește-n PÂNTEC
Și CRAPĂ de supărare de nu-i fredonezi DESCÂNTEC.
Ea poate să SOARBĂ lacrimi din TOȚI anii ce-au trecut,
Iar dac-a PĂSTRAT vii patimii, din uitare-și face scut.
Sângele-i mereu se scurge și nu se transformă-n APĂ,
Sufletul dacă mai plânge, ea de greutăți îl scapă.
Greu supusă amăgirii, luptă ca să viețuiască,
Iar pocalul fericirii, vrea oricui să-l dăruiască.
Mai oferă-n dar de toate, gânduri bune și iubire,
Deși-i mică, încă poate să-mprăștie mulțumire.
Bate pentru noi o viață, nu se teme că ‘i-e greu,
Ne hrănește cu speranța și ne mângâie mereu.
Redactor, coordonator Relu Popescu
Redactor șef Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 