Din dor
~Ionuț Pande~
Mi-e dor de aurul din frunze
Ce-adesea pictorii îl pun pe pânze,
Mi-e dor de CINEVA ce-și plimbă
Plăcerea fructului pe vârf de limbă.
Mi-e dor de mâna ce alungă
Închipuiri de GÂND, PRIVIREA lungă
Și-mbună dimineți haíne
Când TOAMNA se AMESTECĂ în mine.
Te-AȘTEPT cu sufletul în palmă,
Din Ceruri ca să-l PLOUĂ marea calmă,
A ochilor de-albastru neted;
Sunt doar un zbor plăpând pe câmpul veșted.
Și fruntea-mi zace sub tempestă,
Un Vis URÂT pe arie funestă;
Mi-e dorul ADORMIT în sine
Și draga-mi e departe, și nu vine!
Redactor, coordonator Relu Popescu
Redactor șef Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 