MENESTRELUL
autor
Camelia Lungu
Am fost cândva un menestrel
Ce-și vântura pletele-n lună,
Recitam sub balcon rondel,
M-aplauda o-ntreagă lume.
Cântam celor nevinovate
June și flori îmi aruncau.
Un Romeo păream în
toate,
Fetele mă îmbrățișau.
Strângeam la piept mândre focoase
Ascunse după o perdea,
Seara urcam tiptil terase,
Prin câte patimi mai treceam…
Prin cârciumi halbe nebăute
Mă-nconjurau,eram sedus,
Cântam mulțimilor mărunte,
Dar toate astea…au apus.
Toate sunt amintiri pe care
Aș vrea din nou să le trăiesc
Chitara ce cânta, nu are
Nici coardă, nici același vers.
Acum sunt doar un biet hoinar
Cu haina ruptă-n buzunare,
Nu mai sunt mândrul menestrel
Ce recita poezioare.
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 