
COPILĂ ERAM…
de Georgeta Giurea
Copilă eram, într-un sat fără timp,
Cu fluturi pe brațele goale,
Iubirea mi-era frumos anotimp,
Când mama- mi ieșea iar, în cale.
Din foi de porumb, păpuși împleteam,
La margini de câmpuri și vise.
Pe paturi de frunze, apoi așterneam
Coroane de ceruri promise.
Și-acum mai revăd, nostalgic poem,
Mătăsuri și frunze-n rugină,
Sub cerul toamnei, prin vântul boem…
Că timpul se duce, nu-i nimeni de vină.
În zborul de aur, al toamnei târzii
Cocorii se duc char și ei,
Noi am tot vrea să fim iar copii,
Cu pașii prin lacrimi de tei.
Redactor: Daniela Konovală
Redactor șef: Camelia Boț

