Elena Coca Mahalu

Și mi-e dor…
Autor: Elena Coca Mahalu

Și mi-e dor, când iese luna
Printre stele, diafană,
Parc-ar vrea să-mi spună-ntruna
Că sunt de tată, orfană.

Lacrimile reci și crude
Tunele-au sădit pe obraz,
Trivial, dând să sugrume
Al amintirilor răgaz.

În al umbrei întuneric
Flacăra-i mistuitoare,
Izvorăște sub generic
Scris de luceferi, în zare.

Voluptos, se zbate-n chinga
D-azur, a nopții perfide,
Nevrând să asculte ruga
Simțămintelor fluide.

Născător de gânduri frânte
Lasă durerea post-scriptum
Dorul, cu amintiri sfinte
Și în suflet, scrum și zbucium…

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț