TĂCEREA-N CARE ȚIPĂ ALBATROȘII
În loc de gând, un fir de apă vie
Să-și facă drum prin fruntea-ți însetată,
Cu valuri verzi povestea să ți-o scrie
Pe-un strigăt de egretă-ntârziată.
În loc de ochi, doi aștri în cădere,
Orfani de cer, să-ți caute retina,
Avizi după un strop de mângâiere,
Sub geana ta să-și tremure lumina.
În loc de glas, să-ți împletești coroană
Din păsări trăitoare-n cuiburi sfinte,
În zborul lor să răstignești o Ană
Frumoasă, visătoare și cuminte.
În loc de mâini, din umeri, ca o boală,
Să-ți curgă lumânări cu flăcări roșii,
Ce și-au topit pe-o plajă gri și goală
Tăcerea-n care țipă albatroșii.
În loc de piept, amețitor de-naltă,
O deltă dulce-n grinduri să-și așeze
Noroaie ce miros a flori de baltă,
Penița mea etern să le picteze.
În loc de tălpi, să calci pe umbra lunii,
Cu dor de anotimpuri viitoare,
Pe huma unde-și zbuciumă străbunii
Istoria pierdută în uitare.
În loc de trup, din tine să rămână
Felii de lut pe-a sufletului masă,
Să-mi ‘stâmpăr flămânzirea de țărână
Și-n gândul tău să simt că sunt acasă!
Redactor: Daniela Konovală
Redactor șef: Mihaela Vaida
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 