Ovidiu Oana-pârâu

Stindardul viu

Eu beau licoarea zeilor! Potirul
E plin mereu, ambrozia abundă,
Hrăneşte spirit, mirul ei inundă
Şi schimbă-n râu, cuvânt umplând clondirul.

Izvorul limbii, nesecat îşi poartă,
Spre însetaţii vremilor, nectarul.
Deşi-l văd toţi, nu toţi se nasc cu harul
De-a toarce stihul viu din apa moartă.

Cuvântu-i cel ce ne-a legat de glie
Identitar. Ne-a dat şi libertate
De-a-l preschimba-n milenii-n cetate
Cu zid ne-nfrânt de orice vijelie.

Comoara asta am zidit-o-n tomuri
În graiul meu, în limba strămoşească.
Urmaşii mei, din ea să-şi făurească
Stindard în oastea noilor idiomuri!

21 feb 2021
Volumul CAIETE TRANSILVANE,
Ciclul OLTUL FĂGĂRAȘ ARDEALUL


Pentru mine, Ziua Naţională nu poate fi doar o zi anume, este o stare pe care cel mai bine o ilustrează Limba Română.

Redactir: Daniela Konovală

Redactor șef: Mihaela Vaida

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu