“Vreme trece, vreme vine”
Constantin Traciuc
Întreaga viață e un munte
Pân-la amiază-l urci ușor
Pe fiecare stâncă-n parte
O treci ca îngerul în zbor
Nu ai pășit una și alta
Îți iese-n calea ta râzând
Pe când lumina aici piere…
Lumină undeva,…alt gând
„DIN ORICE CLIPĂ TRECĂTOARE
ĂST ADEVĂR ÎL ÎNTELEG,”
Că infinitul strânge-ntruna
Enigma ce nu o dezleg
………………………………….
Și dusă este-n clocot vremea
Ce ai trăit-o surâzând
Precum se pierde-n van izvorul
Din vârf de munte izvorând
Crunt se izbește-n câte-o stâncă
Cu ea durerea-mbrățișând
Cristal de apă și de piatră
Se năruie-n hău plângând.
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 