Un poet: Alexandru Filip
Un poem: IARNĂ ORFANĂ I
Pe buza toamnei mele astăzi ninge
Cuvintele au țurțuriri de nea
Privesc spre mama.Nu o pot atinge
Ascunsă e demult în altă stea
Cuvintele mă viscolesc și gheață
se fac săruturi moarte pe icoană
În întrebări se face dimineață
-E iarnă și la tine-n stele,mamă?
Dar numai vântul suflă adormit
Răspunsul e suspinul unei plăngeri
Acuma știu de ce n-ai revenit.
Ai stat să dai zăpada de pe îngeri.
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 