Ioana Popescu

Să treacă noaptea

Caravana unui gând azi mi-a așezat pe buze
Gust amar, ca de pelin, fără nimeni să mă-acuze.
A trecut ca un suspin și-a lăsat în urmă jale
Când am vrut să mă închin a plecat totul la vale.

Vânt târziu și vânt pribeag stingi lumina mea din zare
Și-mi aduci-acum în dar sirag de mărgăritare.
Perle negre și rubine culese-n căuș de palme
Când din ochi, cu lacrimi pline curg șiroaiele a drame.

Dimineți fără de soare ce mi se opresc în prag
C-au uitat clipa cum doare, lipsită de omul drag.
Ziuă ternă ce se cerne ca o ceață gri și rece
Ea se vrea a fi eternă, a venit să nu mai plece.

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu