Anatol Covalli

N i n g e

Şi ninge şi ninge, dar nu din tristeţe
fulgi mari peste sufletu-mi cad.
Zãpada se-aşterne ca o tinereţe
cãci orişice fulg e-un rãsad.

Mi-e inima plinã de cald şi de bine,
surâsu-nsorit este blând
de când din destin, fremãtând, cãtre mine
vin noi primãveri surâzând.

Nu-i oare prieteni o mare minune
cã sunt plin de cântec şi rod,
când viaţa ce astãzi aproape apune
de-un nou început o înnod?

Veniţi sã ciocnim cristaline pahare
în care speranţã-am turnat
şi-uimiţi sã priviţi minunata schimbare
ce vieţii-mi nou sens i-a redat.

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu