Se-nstejărea apusul topindu-se pe ramuri
Veni un gând de vultur din țărmuri vântuite;
Și-n urmă, aspre àripi julind razant văzduhul
se prăvăleau în cercuri spre verzile întinderi,
ca-ntr-un vârtej de aer ce sfredelea pământul.
Deșertice reliefuri se așterneau pe delte,
iar lungile talazuri, zdrobite în păduri,
se răsfirau tăcute ca lente caravane
- cocoașe de cămile pe vânturi nisipii.
Se-nstejărea apusul topindu-se pe ramuri
și umbre de canide neliniști deșteptau;
Se auzea un murmur, se auzea doar vântul
ce printre ierburi clare fioru-și răscolea.
Sub ultim strop de soare se constela pădurea
și-orbită de eclipsă cu lumea se-nvârtea,
iar păsările lunii, albastre și tăcute
- ca ochiul de fântănă – pe timpuri împietreau.
- Redactor: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 