
Năzuințe
În viață n-am dorit prea multe
Dar ce-am dorit, am obținut,
Mie mi-am fost mereu alături
Și liniște în suflet am avut
N-am vrut onoruri, prea departe
De mine gândul de mărire,
Ci prinsă-n pagină de carte
În slove-aș vrea să fiu o amintire
Să fiu celor de suflet ajutor
A fost un stil de viață chiar lejer,
Drept mulțumire, gândul bun, de vor
Spre mine să-l îndrepte,-atât le cer
N-am fost vreo sfântă, pot să spun
Că-n viață am făcut de toate,
Iar de ești sfânt, te rog de-acum
Greșelile să mi le faci iertate
Cu bucurie am primit
Tot ce-a venit în viața mea,
Am râs, am plâns și am trăit,
Am strălucit precum o stea
Am și căzut, de sus, adesea,
Genunchii praf mi i-am făcut,
M-am ridicat și mai departe
Am ținut drumul, cât am putut
Încredere în oameni am avut
Și încă am, deși prea des
Am fost trădată și-a durut,
Dar… m-am bazat pe Univers
Aceeași sunt, orice ar fi,
Orice probleme-n viață-apar,
Se-ntâmplă-a mă mai poticni,
Dar viața o iau ca pe un dar.
Director editorial: Camelia Corina Boț

