Gabriel Cristea

Peste-al vârfurilor murmur

Trec efluvii de căldură;
Și prin lanuri visătoare
vântul suflă cu măsură;
Macii-mprăștie culoare…

Mă-nsoțesc cireșii – tremur! –
și cu ramuri mă-nfășoară;
Peste-al vârfurilor murmur
lumea-mi pare mai ușoară.

Fragedă-i poiana toată
asfințind sub moi coline;
Văd cum marea colorată
vălurește-n zbor stamine.

Râd în seară flori cuminți

  • auritele fecioare;
    Par cunune pentru sfinți,
    prin desișuri foșnitoare.

Pun urechea pe un fluier,
să ascult vorbind plecații;
Grânele – un dulce șuier –
disipează constelații;

Și în vântul surd ce bate,
cern prin sita selenară
stele naufragiate
ce mă nalță și coboară…

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu