Paul Spirescu

CÂNTEC MUT PIERDUT ÎN IARBĂ

Robit de chinuri şi răpus de boală
abia-mi mai port cununa mea de spini
secundele tot mai ades mă-nşeală
prietenii îmi sunt tot mai puţini

tot mai ades în nopţile de toamnă
orbecăind absurd prin ceaţa deasă
bate discret la uşa mea o doamnă
rugându-mă să o primesc în casă

pe masa de stejar zace psaltirea
străluminând cu slove bezna grea
bătrână doamnă nu vă pierdeţi firea
eu am plecat de mult din casa mea

i-au putrezit până la grindă căpriorii
şi duşumelele de mult s-au spulberat
în hornul casei mele s-au aciuat cocorii
făcându-şi locul lor pentru iernat

mult răbdătoarea mă aşteaptă-n uşă
cu flori de vâsc şi buruieni de leac
mi-e gura pardosită cu cenuşă
şi e târziu şi nu ştiu ce să fac…

Redactor: Viorel Poenaru (Relu Popescu)

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu