Nicolaie Cismaru

ÎNTRE DOUĂ STAȚII

Motto: două ore de spectacol
în doar cinci minute… ora

Un picior de lemn târât
A urcat ultima treaptă
Se-nchid uşile cu omul
Sprijinit în mâna dreaptă
A-nceput piesa cu jocul
Fără palme şi ovații
În autobuz, un scaun
Plânge între două stații

S-a dezlănțuit furtuna
Regizorului – auzul-i
Dă semnalul distanțării
Zgâlțâind autobuzul
Şi, de-atâta libertate
Respirăm sârmă ghimpată
Prin biserici sângerează
O religie-mpuşcată

Ni se suprapun imagini
Într-un ochi de trecător
Unde sare telefonul
Cu-n mesaj într-un picior
Un ochi râde altul plânge
Nu se știe până când
Amfora luminii sparge
Alba noapte a unui gând

Ni se reface traseul…
De ce nimeni nu se-ntreabă?
E o mare-nghesuială:
Fără treabă-i nicio treabă
Cade o pată de culoare
Pe fruntea unui tablou
Disperat de negru, moare
Pictorul albului nou.

Redactor: Florentina Savu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu