Nora Iuga (pseudonimul literar al Eleonorei Almosnino; nascută în 4 ianuarie 1931, București. Este o poetă romancieră și traducătoare din limbile germană și suedeză. Este soția poetului George Almosnino și mama balerinului Tiberiu Almosnino.
Cunosc o frică
Nora Iuga
Cunosc o frică
a schimbării hainelor,
a schimbării drumurilor,
o frică a găsirii rădăcinilor în crengi,
și o mare lăcomie de naștere
în cântecul păsărilor muribunde.
Azi noapte mi-am simțit trupul
în durerile pândei
așteptând între gălbenuș și cărbune
să se-aprindă o lanternă,
să văd mingile planetelor
încurcate în plasele mele
de nervi și de sânge.
Cu o mână
făceam semne chinezești
schimbând șarpele-n om
și omu-n copac,
cu cealaltă
mă-nchinam, mă-nchinam.
Pământul sub mine știa,
și șarpele,
și pasărea care cânta,
i-am tăiat capul în zori cu foarfeca
și-am cântat mai departe pentru ea.
După secetă
Nora Iuga
Calul lui Făt-Frumos
s-a evaporat pe mările lumii,
și numai coada i-a rămas cometă stingheră,
să măture Calea Lactee.
Fântânile se zbârcesc și Setilă
colindă răspântiile, nemaigăsind nici o urmă de copită
să-și amăgească setea
în pomi atârnă o sută de păsări măiastre
cu gâtul în jos, și ciorile zboară
cu pene albastre în cioc, improvizând cuiburi
în gurile căscate ale visătorilor adormiți.
Haide, băiete,
prinde-ți un pumn de scaieți la pălărie,
și fluieră odată din talpa spartă a bocancului,
stelele vor să danseze în cutiile de conserve
care populează câmpiile arse.
Haide, băiete,
sub iarbă suspină în somn fata pământului.
Singurătate
Nora Iuga
Femeia iubea copacul,
pe femeie o iubea râul.
Taurii ridicau pământul în coarne,
și sub frunțile lor
stelele dezlegau chinul facerii.
Femeia iubea copacul,
pe femeie o iubea râul.
Albiile spălătoreselor
legănau peștii bastarzi,
și crengile își pierdeau
semințele-n vânt.
Numai bărbații,
numai bărbații se închideau departe,
în munți, și-și tatuau
cu mușcături de vipere
pe pântec soarele.
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 