Mărioara Nedea

TRAGICA ÎNTÂMPLARE

De-o vreme mă sufocă o tragică-ntâmplare.
Îmi intră în travaliu savanta călimară
Cu versuri imorale și rime ordinare,
Ce-mi măzgălesc lacuna cu gloria impară.
Storc căile lactee de sânge și de lapte.
În urma mea, planeta ,mai searbădă se naște.
Adorm pe geana serii și fluier încă-o noapte
La greierii -ți din creier, de parcă…te-aș cunoaște!

În iarna buimăcită de-atâția reci fiori,
Alerg înspre refugii strivite într-o pernă
De broaștele țestoase ,ce-n primele ninsori,
Vor naște încă-o dramă din liniștea eternă.
Tu calci pe asfințituri dar eu te simt aproape,
Ca pe-un strigoi de clisă, pășind prin umbra mea.
Sub pleoape-mi se revoltă un munte și cinci ape
Și simt că niciodată nu voi mai fi… a ta.

Când bântuiam prin Eden mi-ai spus că sunt frumoasă
In netede veștminte din frunze arămii.
Eu am roșit ca mărul ce-mi stă și-acum pe masă
In așteptări frugale, de parcă…ai să vii!

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu