Ardere-de-tot – Valeriu Gafencu
…Aici răsare-n mine o chilie
În care s-a sfinţit un pustnic blând…
Zidea virtuţi cereşti în trup plăpând
Şi-n ochi purta smerită bucurie…
De priveghere lungă – albă floare –
Se rezema cu fruntea de pervaz
Şi luna-i săruta sfinţit obraz
Când i-asculta cuvântul ca o boare:
„O, vino, rob rău, somnule, şi-mi poartă
Cu tine visul, peste unda moartă…,
Un ceas de vreme urcă-mă şuviţă
În Crama-Împărătească, rod-de-viţă!…”
De funia nădejdii viu s-agaţă
Şi-n rugăciune treaptă-naltă suie…,
Amiezile simţirilor descuie
Şi Îngerilor, iată-l, faţă-n faţă.
L-au îmbrăcat cu-a cerului armură…,
Cu neaua-înţelepciunii-apoi l-au nins
Purificându-i duhul, înadins,
Să fie-asemeni lor, chip şi măsură!…
Un înger a făcut un semn în cer!…
El vede Faţa lumii Nevăzute…,
Cuvintele aude…, nenăscute,
Cu inima topeşte vămi de ger!…
De câte ori pământul, fără splină,
Se duce, taur negru, rostogol,
De câte ori îl săgetează-n gol
Harapi cornuţi, mereu în nehodină?…
Un sul de carte-i cerul strâns cu nod
Şi ultim semn pământu-n alfabet…
Altarul Viu al Marelui Profet
Primeşte jertfa, Ardere-de-tot!…
În Rugăciunea-focului, adoarme…
Târziu, lumina candelei se stinge…
Un înger furişându-se-n chilie
Deasupra frunţii nimb subţire-i ninge!…
Vrăjmaşii gem la pragul lui pe coarne!…
Movilă-i stă nisipul lângă uşă…
A tot crescut rugina pe zăvor,
Uleiul a-nflorit într-un ulcior,
Dar trupu-i stă-n genunchi, deşi-i cenuşă…
Pe-o laviţă, alături, rânduite
Mai multe cărţi. Pe-o foaie, în Ceaslov,
Scrisese el sfinţitul lui hrisov
În patru rânduri, vorbe aurite:
„Să mă iertaţi, părinţilor, vă rog,
C-având puţină treabă azi cu Domnul
M-a biruit în rugăciune somnul
Şi v-am lăsat cenuşa mea, zălog…”
Dar, necrezând că-i mort cu-adevărat,
Cu mâna l-am atins peste veşminte…
Se risipi cenuşa lui fierbinte
Şi, sărutând-o…, am plâns îngândurat!?
Marți, 18 februarie 2025, la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din parohia Poieni va avea loc, cu binecuvântarea arhiereului IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, comemorarea anuală dedicată Mărturisitorului Valeriu Gafencu și tuturor celor care au suferit în temnița de la Târgu Ocna, transmite AcumTV. https://m.activenews.ro/stiri/COMEMORARE-IN-MEMORIA-LUI-VALERIU-GAFENCU-SI-A-MARTIRILOR-TEMNITEI-DE-LA-TARGU-OCNA-195304
Valeriu Gafencu s-a născut la 24 ianuarie 1921 în localitatea Sîngerei, județul Bălți, Basarabia. A fost arestat în 1941, pe când era student la Facultatea de Drept din Iași, și condamnat la 25 de ani de muncă silnic, pentru că organizase o grevă împotriva lui Antonescu în ianuarie 1941. După proces ajunge la închisoarea Aiud, unde va sta până în 1948, când este transferat, alături de alți studenți, la penitenciarul din Pitești, unde rămâne până la sfârșitul lui decembrie 1949, fără a trece însă prin „reeducare”. În mai 1950, grupul „reeducaților” sosește la Târgu Ocna, cu instrucțiuni de a acționa după tiparul de la Pitești. Fiind pe moarte, Valeriu Gafencu va sta în camera 4 a închisorii de la Târgu Ocna, alături de alți deținuți aflați în fază terminală. Pe 18 februarie 1952, după ce s-a spovedit și împărtășit, Valeriu Gafencu a trecut la cele veșnice. -Doxologia.ro-
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 