Constantin Mosor

MAI SUS, MAI SUS!

Ieri am vorbit-o frunză de salcâm!
Vântul o doborâse din copac.
Poate că nu e bine să-l pârâm!
Lui Dumnezeu pârârile nu-i plac.

Dormise pe poteca de pământ!
Am întrebat-o de-a visat frumos,
Iar ea mi-a zis că, a visat tot vânt,
Nu pe acela care-a dat-o jos!

Vorbeam aceeași limbă! Curios,
Am vrut să înțeleg cum de-a-nvățat,
Glas ca al nostru, dulce, sănătos?
„Cândva, tu, un poem ai înălțat,

Iar eu îl învățasem pe de rost!
Vântul n-a înțeles ce-ai vrut să zici,
Iar ce-a urmat…Dar ce a fost, a fost.
Nu e așa că vrei să mă ridici?

Pune-mă peste umbra unui nuc,
Să mai trăiesc, poate, o zi în plus,
Apoi, va trebui să mă usuc!
Ridică-mă spre cer! Mai sus, mai sus!

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu