Ecoul șoaptelor duble
Nehotărârea este, pentru mine, o pădure fără poteci clare, unde fiecare copac murmură o altă cale, iar frunzișul dens ascunde orizontul. Pașii devin ancore de plumb, trase de două vânturi opuse care-mi umflă pânzele sufletului, dar niciunul mă duce cu adevărat înainte. Am impresia că stau la confluența a două râuri: unul curge lin spre un viitor luminos, celălalt tumultuos, spre o destinație necunoscută, dar ambele îmi șoptesc, seducătoare promisiuni și îndoieli. Mintea mea pare o cameră întunecată cu o mie de uși identice, fiecare promițând o altă destinație, dar nicio cheie nu se potrivește perfect, sau, poate, prea multe se potrivesc și aleg să nu încerc niciuna. Decizia, o pasăre rară și temătoare, refuză să-mi aterizeze pe umăr, zburând mereu în cercuri largi deasupra capului meu, iar umbra ei, mare și rece, îmi acoperă inima. Aștept, mereu aștept, ca firul Ariadnei să apară de la sine, sau ca unul dintre râuri să sece, obligându-l la o singură curgere. Însă pădurea rămâne tăcută, ușile închise și râurile curg, egale și nemuritoare, oglindind un singur lucru: chipul meu captiv în oglinda fracturată a posibilităților.
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 