Povestea lui Portocală
i.peto A fost odată ca niciodată, într-o pădure tăcută de la marginea unui sat, un ghemotoc de blană de culoarea apusului de soare. Dar Portocală nu știa atunci că seamănă cu soarele; el se simțea doar mic, singur și abandonat de cei care ar fi trebuit să-l apere. Când câțiva copii l-au zărit printre frunze, micul pisoi a simțit o luptă în sufletul lui: frica de oameni, hrănită de abandon, se izbea de o nevoie disperată de a fi salvat. S-a lăsat prins. A fost primul lui act de curaj. Ajunși acasă, copiii i-au oferit un bol cu mâncare. În acel moment, lumea lui Portocală s-a micșorat până la marginile acelui castronel. Foamea era o fiară crudă care-i rodea stomacul, o fiară care a învins teama. A mâncat cu disperarea celui care nu mai spera la ziua de mâine. Iar după ce s-a săturat, s-a întâmplat magia: a simțit căldura. Nu doar căldura sobei, ci acea căldură care vine din vocea și palmele oamenilor buni. S-a cuibărit la picioarele lor și, pentru prima dată, a adormit fără să se teamă. Zilele care au urmat au fost o bătălie pentru viață. Portocală purta urmele dureroase ale abandonului: urechiușe bolnave și un ochișor fragil, care amenința să se închidă pentru totdeauna în întuneric. Dar salvatorii lui, care aveau deja casa plină de alte suflete vindecate, nu s-au lăsat. L-au îngrijit ca pe un mic luptător.
Într-o zi, fotografia lui a apărut pe ecranul meu.
Eu, care îmi ferecasem inima după ce Sisi plecase dintre noi, mi-am spus că nu voi mai iubi niciodată un alt pisoi. Dar viața are planurile ei. Când i-am văzut privirea — acel ochișor cu un mic defect, care părea să poarte în el toată durerea lumii, dar și o speranță infinită — am știut. Nu l-am ales eu pe Portocală, ci el m-a găsit pe mine.
Acum, Portocală nu mai este pisoiul speriat din pădure. Este stăpânul veseliei din casa mea. Aleargă, sare și explorează fiecare colțișor cu o energie care mă face să uit de orice supărare. Ochișorul lui, deși nu e perfect pentru medici, este perfect pentru mine. Pentru că prin el, Portocală vede acum doar iubire.
Bun venit in viața mea, Portocală!
Redactor: Mira Minu
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 