Ovidiu Oana-pârâul

Un rai lumesc

Era tot parcul un palat,
Luxurianţe tropicale,
Ce străjuiau într-un regat
De pajişti cu sclipiri florale.

Podelele-s de iarbă verde
Având intarsii de culoare,
Prin care drumurile-şi pierde
Poporul de vieţuitoare.

Cu truda lor, împărăţia,
Furnicile o fac prosperă,
Iar florile cresc bogăţia
Aromelor din atmosferă.

Coloane-s trunchiuri viguroase
Ce sprijină ca bolţi, frunzişuri
Din care curg armonioase,
Triluri pe large luminişuri.

Pereţi de iederi se ridică,
Jur-împrejur, vântul să ţină
Din răsuflarea-i care strică,
Orânduiala lor divină.

Decorul ? Tufele de roze,
Ici-colo-n cale presărate,
În rând cu mândre tuberoze
Şi panseluţele pictate.

Curteni, un stol de zburătoare
Ce rătăceşte prin tufiş,
Iar claun e o ciocănitoare,
Ce strică-al scoarţei înveliş.

E sfetnic corbul cel sfătos
Care veghează scrutător,
Pe jeţul lui din chiparos,
La pacea-ntregului popor.

Ca orologiu au un cuc,
Atent le dă la toţi de veste
Din cuibul pripăşit în nuc,
Că linişte-n cetate este.

Acesui rai odihnitor
Ce n-are prinţ sau împărat,
Doar soarele strălucitor
Îi face traiul mai bogat,

El, cu alaiul lui de nori,
Aduce seve şi lumină
Pentru supuşii iubitori
În rai lumesc numit grădină.

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu