Arhive etichetă:biblioteca revistei

Încă mai sper Când pe cerul meu de visetot apare câte-un norvreau să cred că nu-s permiselacrimile ce mă dor. Vreau să cred că-n lumea astase mai poate și visadoar așa alung năpastacuibărită-n casa mea! Vreau să cred că mai existăcâte-un om cu suflet marecare vrea, dar și persistăsă-mi aducă-n viață soare! Câți din noriiContinuă lectura „Ioana Popescu”

RugăAtila Racz Fiecare soldatva lua condeiul și va scrie mamă sunt bine încă sunt binen-am ucis încă pe nimeni încă mai simtcopacii cum țin munțiicărările le simtîncă sub talpă aud cum râul mângâie piatramângâie peștiiîncă audinima viețiicum bate încă mai cred că vom sta liniștițifață în fațăși tuca zidulca cerulca învierea și tu o săContinuă lectura „Atila Racz”

Rugăciune vreau, Doamne, să-mi mai dai o zi de viațăcând toate câte mi le-ai dat s-or termina!o zi întreagă, numai pentru mine,să mă străbat și să-nțeleg cevadin toate câte dat mi-a fost de tinesă le trăiesc îngemănată-n dor.vreau, Doamne, să îmi simt la despărțireade trupul ăsta, sufletul ușor,să fiu senină-n patosul cu caremereu s-a despletitContinuă lectura „Nina Tărchilă”

IN MEMORIAM:ION JALEA…-ION JALEA, constănţeanul care a sculptat toată viaţa cu o singură mână, s-a nascut la 19 mai 1887 si trecea la cele vesnice pe 7 noiembrie 1983! Rămas fără o mână, după ce a fost pe front, sculptorul Ion JALEA a uimit o lume întreagă cu talentul său. ION JALEA s-a născut laContinuă lectura „Ion Jalea-Memoriam”

Dă-mi împrumut doar şapte zile!Ovidiu Oana-pârâu Atât Te rog, acum la capătDe drum, ce greu am străbătut,Aş vrea să fiu copilul proaspăt,Să înţeleg ce n-am ştiut! Acum, că mă sfârşesc de toate,Dă-mi împrumut de zile, şapte!Căci ale mele-s numărateŞi am ajuns să-mi fie noapte. În prima, vreau să văd pământul,Aşa cum Tu l-ai zămislit!Să înţelegContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâu”

COPILUL DIN SUFLETGeorgeta Radu Copilul din tine se joacă în gând…Găsește acolo ce-n viață-i lipseșteși nu se trezește vreodată, plângând,că nimeni nu-l ceartă, când timp risipește… Cu-albastra-i privire, atinge un norce-i mângâie fruntea, de-adulți obosită…Apoi se întrece cu vântul în zborspre zări de Lumină demult părăsită… Timid, taie-o rază de Soare nestinsși-o-ascunde în inimă, cuContinuă lectura „Georgeta Radu”

…IAR CASELE SE ÎNVELEAU CU ȘIȚĂ Întru pomenirea vecinilor mei, purtători de nume sfinte Mi-e dor de vremea veche, ca de aer,De nume cu ecou în calendare,De firul tras din lâna de pe caier…Și de vecini, pe rând, de fiecare! Vecinii mei, nea Gheorghe, lea Măria,Azi nu mai sunt aici! Plecară, bieții!Ce oameni minunați! JosContinuă lectura „Constantin Mosor”

Nu pot să-ți uit cuvintele duruteNici nopțile pierdute din nevoiCând îngeri beți voiau să te săruteIar ochii tăi erau atât de goi În tine te-ai ascuns tăcând mereuCa-n umbra casei vechi și fărâmate De când jucai șotron cu DumnezeuÎn bătătura vieții blestemate Te regăsesc și-acum printre cuvinteÎn paginile fără semn de carteȘi te citesc oftând, caContinuă lectura „Lidia Zadeh”

PARODIE DUPĂ POEMUL “VINE O ZI”, de CAMELIA RADULIANNică Janet NAŞTEREA POEZIEI Cu toate că sunt deştept,Când poeta spune că“REZEMAT DE UN GLONŢSTĂ SOLDATUL C-UN UMĂR,O VIOARĂ E OCHIUL LUI DE ŢĂRÂNĂ”,Eu nu ştiuCe a vrut să spună poeta,Dar cred că are dreptate. Când poeta spune că,Neavând unde se ascunde,Se ascunde, totuşi,“ÎN NEBUNUL DIN COLŢContinuă lectura „Nică Janet”

STELICĂ, MÂNDRIA ȚĂRII (part.18)Lucian Domșa Stelică urcă scările, cu mersul lui greoi, fără nici un chef. Posomorât și fără vlagă. Nu avea chef de nimeni și de nimic. Vroia doar să stea în fotoliul lui, să bea două, trei beri și să moțăie cu televizorul pornit. Să fie lăsat în pace. De unde dracu’ săContinuă lectura „Lucian Domșa-memoriam”