Poeții vechi și noi Titani în slujba sfântă-a libertății,În stihuri v-ați zidit mausoleu,În stânga țineați pavăza dreptății,Și-n brațul drept, pe Bunul Dumnezeu. Condeie scrijelind pe cer lumină,Nu încăpeți în minți de muritori,Cadeți aleși din armia divină,Din stelele ce ard în aurori. Noi suntem doar umila voastră umbră,Și parcă tot mai slabi, mai dezolați,În lupta astaContinuă lectura „Bogdan Florin Boitan”
Arhive etichetă:biblioteca revistei
Marilena Răghinaru
Reverie Cândva, demult, pe geana unui gând,Am poposit și m-am trezit plângând.Nu pricepeam al dragostei suspin,Doar căutam, absurd, un nou cămin. În zale de tăcere eram prinsă,Răceala pătrundea prin haina-mi ninsă.Voiam s-ascult, din cer, o simfonie,Să mă îmbăt de-o dulce reverie. Eram pierdută pe cărări abrupte,Plângeam spre flori, de vânturi aspre rupte,Fulgii cădeau pe mineContinuă lectura „Marilena Răghinaru”
Lia Teodora Jantu
Trăire și recunoștințăAutor: Lia Teodora Ianto Recenzor: Daniel Luca De această dată (Zâmbește-ți!, Editura Castrum de Thymes, Giroc, 2023), Lia Teodora Ianto își propune să scrie despre fericire, o stare despre care ajungem să credem că ne este străină ori că poate fi atinsă doar pentru o scurtă perioadă de timp, de ordinul clipelor.Autoarea încearcăContinuă lectura „Lia Teodora Jantu”
Teodor Dume
Un fel de căutare(auror:teodor dume) dacă stau să mă gândesctăcerea este urma iubirii talerămasă pe buze ca un rujdecor pe care- l folosescori de câte orimă simt singurși mai apoi privesc imaginileîn care te căutam disperatnu știu a cui o fi fost vinadar știu că în inima meaau rămasaburii vorbelor tale de atunciși urmele pașilorContinuă lectura „Teodor Dume”
Gabriel Cristea
Acuarelă la Periprava Turlele-mbrăcate-n staniu,ascunzând lăuntric psalmii,strălucesc în roș crepuscul Un puhoi de cai sălbaticiîn nisipul fin se scaldă;Ulița cea lungă pareîmpietrită-n falsa ceață. Sfinții blânzi, Petru și Pavel,trec tăcuți pe sub arcade,îmbrăcați cu lungi cămeșeși cu brâie colorate;Barba lor căzută-n poaleparcă-i inima păduriipalpitând peste icoane;Liniștea catapetesmeise cunună cu altarul,iar din profunzimi slavonecurge sfânta liturghie;UnContinuă lectura „Gabriel Cristea”
Flori Cristea
Efemer Pentru cei ce-au uitat că vremelnice-s toate,Că ne pune Timpul între mici paranteze,Zic: oprește-te , omule, stai și-aici te socoate,Fă ca ceea ce spui și ce faci, să conteze! Rupe ziua-n bucăți , noaptea fă-o lumină,Dacă bunul sau buna te-au învățat să fii Om,Pleacă-ți fruntea semeață, ești un pumn de țărână,Mai cârpește o haină,Continuă lectura „Flori Cristea”
Georgeta Radu
IUBEȘTE- MĂ AȘA CUM SUNT! Nu te uita că sunt săracă,nu mă-ntreba ce m-a durut!Am stat pe-aici, fără să-mi placă,să rostuiesc timpul pierdut. Nu te uita că nu am hainede firmă sau de museline!Am doar un garderobe de taineși mângâieri ce știu s-aline! Nu te uita că nu-s frumoasă,podoabe-am anii strânși la tâmple!IUBIREA mea-i contagioasăși-oContinuă lectura „Georgeta Radu”
Anatol Covalli-catrene albe
C A T R E N E A L B E.de Anatol Covalli.1Bătrân şi singurîmi car în spate anii .Câteva vreascuri,umezite de lacrimi.2Greierul cântă.Furnica se opreştecâteva clipeca să îşi şteargă fruntea.3Lumina lunii,delicată maramăpusă pe steleca iar să ne vrăjască.4Aprilie trist.Florile de pe ramuriînzăpeziteşi speriate de moarte.5O adierea trecut pe aproapeînmiresmatăşi cu rouă pe gene.6În cântContinuă lectura „Anatol Covalli-catrene albe”
Cornel Neagu
FANTOMELE TRECUTELOR IUBIRI Întoarse-adesea peste amintiri,învăluite într-un nor de ceață,fantomele trecutelor iubiride gândurile mele se agață. Aș vrea să mă desprind din vraja lor,dar ele vin în fiecare searăși mă privesc din geana unui nor,făcându-mi semne să le-aștept afară. Încerc să le alung din mintea mea,dar se întorc, din nou, pe înserate,se prind de mână-nContinuă lectura „Cornel Neagu”
Constantin Mosor
Poezie după o fotografie fenomenală! ÎNTR-UN COLȚ AL MINȚII MELE STAU BUNICII ȘI PĂRINȚII În amintirea copilăriei, dar și a celor plecați Poiana din fața casei unde s-au născut părinții,Azi s-a îmbrăcat în verde! Florile de păpădie,Galbene ca ochii lunii când stau la povești cu sfinții,Ne zâmbesc! Aș rupe una să mi-o pun la pălărie,Continuă lectura „Constantin Mosor”
