VOI REVENI …Tei George Venit-ai prea târziu, iubită Carte! –Corabia iubirii s-a desprinsDe ţărmul adormit, rămas departeDe încă o durere ce a nins În pletele copacilor şi-n toateAcele nopţi ce le doream fierbinţi.De-atunci am pus şi dorul să înoateÎn liniştile tale… Să nu minţi! Fără să vrem, neîmpliniri din viaţăNe rătăceau, apoi ne întorceamŞi pesteContinuă lectura „Tei George”
Arhive etichetă:biblioteca revistei
Gabriel Cristea
Se-nstejărea apusul topindu-se pe ramuri Veni un gând de vultur din țărmuri vântuite;Și-n urmă, aspre àripi julind razant văzduhulse prăvăleau în cercuri spre verzile întinderi,ca-ntr-un vârtej de aer ce sfredelea pământul. Deșertice reliefuri se așterneau pe delte,iar lungile talazuri, zdrobite în păduri,se răsfirau tăcute ca lente caravane Se-nstejărea apusul topindu-se pe ramuriși umbre de canideContinuă lectura „Gabriel Cristea”
Flori Cristea
Lasă-mă să trag cortina Tot ce-ncepe se sfârșește și nu știi a cui e vina.Într-o piesă-am fost sufleorul, într-o alta primadona,Într-o alta am fost omul care doar stinge lumina,Dar de când mi-ai pus în cupă și mă-mbii cu beladona,Vreau să fiu acela care trage după el cortina.*Ai plătit bilet în lojă și constați că-i ocupat?IeșiContinuă lectura „Flori Cristea”
Cornel Neagu
PE CRUCEA AMINTIRILOR TRĂDATE.A fost, desigur, falsă nebunieadusă de un vânt fără hotarpe florile din alb mărgăritarcusute în pieptaru-ți de la ie..Curgeadomol tăcerea amânată,iar visul neuitat, venit-napoi,ne repunea în iarba din zăvoipe-o umbră de iubire-ntârziată..Se ridica peste pădure luna,cu razele-ncărcate de mister,iar Carul Mare, revenit pe cer,ne aducea în suflete furtuna:.Iubire regăsită doar o noapte,unContinuă lectura „Cornel Neagu”
Lidia Stan
Hai vino Închide fereastra și trage perdeauaHai vino mai bine să ne iubimÎn cupe de aur sclipește-ntunericulSă uităm ce suntem și de unde venim Încuie și ușa cu lacăte greleCheile aruncă-le fără grijă în focTimpul jelește prin frunze pe-afarăCum îmi ești lacrimă îmi ești și noroc Noaptea șoptește cuvinte străineCu tălpile goale și păr parfumatCenușaContinuă lectura „Lidia Stan”
Ovidiu Oana-pârâu
Sine dubio Oricine-ai fi, nu vei putea ajungeLa sinea ta! Acolo CreatorulTe-a-mpodobit, pe tine, muritorulCu spirit viu. N-ajunge-a te mirunge Dacă pe buze, vorba-i veninoasăIar tu o vrei în miere prefăcută,Se va schimba în tine în cucutăȘi înțelegere nepriincioasă. Din gând curat se naște legea firii!În tine viețuiește DumnezeulDe care te dezici mințindu-ți eulEști piedicăContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâu”
Flori Cristea
LILITH Nu poți lua foc în sân și să speri că nu te arzi,Nici urmând poteci în noapte, să nu crezi că n-ai să cazi!Ce ai spus în întuneric, se va scoate la lumină,Crezi că se va ține cont, dacă spui că nu ai vină? Când în colți încă-ți atârnă inimă de om, pulsând,Iar tuContinuă lectura „Flori Cristea”
Lidia Stan
E totul cu putințăLidia Stan Doamne ,mi-ai dat libertăți divineDar în sufletu-mi pustiu și golAi păstrat un dor captiv, de steleSă mă-ntorc la tine benevol Și privind în jur cu umilințăViața-n pumn s-o strâng și să mă doarăIar din lacrimi multe să fac râuriCe se-ntorc la tine-n sân comoară Când în rătăcire-mi umblă pașiiDe-n suspine-audContinuă lectura „Lidia Stan”
Nicolae Toma
Vino ademenită de chemare Și uneori cum mă mai simtÎngrozitor și necunoscuțiiSe tem de gândul cel hainȘi iar și iarRevenind Și-n fața meaDouă porți cât ochii să le vadăDeschise mereu ca o floare Și vino ademenită de chemareȘi mai dă-mi venireaȘi așteptareaȘi durereaIarăși cucerind Și printre porțiÎn fiecare clipă cerulCu drumul meu oglindit în elPrintreContinuă lectura „Nicolae Toma”
Florentina Savu
SUNT UN POMFlorentina Savu Sunt un pom nemuritor,Prin crengile mele soarele râdeȘi mi le scaldă în zori de zi,El îmi topește receleȘi stropi de căldurăÎmi împlântă în suflet,Cu acei stropi vă vorbesc despre viață,Despre dragoste și nemurire,Despre pacea lumii și despre pacea mea.Sunt liber sub cerȘi miros prin rădăcini aerul și lumina,Mă încalț cu vorbeleContinuă lectura „Florentina Savu”
