Arhive etichetă:biblioteca revistei

Ce iute trece vremea, ca în goanăȘi zboară anii vieții peste noi,Parc-ar fi frunze veștede în toamnăCe cad, agonizând, din pomii goi. Ce scurtă-i viața! Cât de iute trece!Și-atunci de ce să n-o trăiești din plin?De ce să te îmbeți cu apă receCând poți s-o faci cu cel mai dulce vin? Trăiește-ți traiul care ți-aContinuă lectura „Ștefan Moldovan”

STATUI Statui efemere, de timp prăfuite,se-mbracă-n tăcere, sfârșind năruite.Doar soclul rămâne să guste uitareamândriei deșarte, mai mare ca marea. Statui îngâmfate de propria viațăse-nghesuie toate spre locul din fațăși așchii de glorii cu oarbă priviretrezesc nepăsare, în loc de uimire. Orgolii deșarte plătesc zeciuialăcu toată necinstea, (o aprigă boală)crescând mucegaiuri pe urme de humăce-și vândContinuă lectura „Georgeta Radu”

Plângi, Toamnă! Plângi, toamnă! Plângi cu rouă peste cergaDe arămiu, jertfită de pădure!Ce brav catarg e trunchiul să îndure,Nebunul vânt ce-ar vrea să-i frângă verga. Plângi, toamnă! Plângi cu brumă peste roadeRămase de pripas pe ramuri ciunge!O nouă cavalcadă le ajunge,De nouri negri, băieri să deznoade Valsându-şi fulgii, coliliu linţoliuPe ruginii covoare în poiană,Să-nchipuie, dinContinuă lectura „Ovidiu Oana-Pârâu”

Să treacă noaptea Caravana unui gând azi mi-a așezat pe buzeGust amar, ca de pelin, fără nimeni să mă-acuze.A trecut ca un suspin și-a lăsat în urmă jaleCând am vrut să mă închin a plecat totul la vale. Vânt târziu și vânt pribeag stingi lumina mea din zareȘi-mi aduci-acum în dar sirag de mărgăritare.Perle negreContinuă lectura „Ioana Popescu”

ROMANȚĂ CU AROMĂ DE GUTUIE COAPTĂ Miroase a gutuie coaptăAceastă toamnă dintre noiCe se așterne ca o șoaptăPeste copacii triști și goi. Presară praf de scorțișoarăȘi-un vechi colind străvechi și bun!…Poate-o să vin în astă searăSau cu colindul…De Crăciun. Să cânte iarăși samovarulMireasma florilor de tei!Să mai întoarcem caledarulLa toamnele de pe alei, Din parculContinuă lectura „Georgeta Rada”

CU DUMNEZEU LA MASĂ, NU EȘTI SINGUR Pe multe mese nu sunt două linguri!Așa-i Crăciunul oamenilor singuri,Iar unii sunt la marginile vieții!Auzi-i! Stau de vorbă cu pereții! Doar vântul se așază-n tocul ușii!Oare ce-o fi în sufletul mătușii,Când de Crăciun nici moșul numai vineS-o mângâie la vreme de suspine! S-a dus la locul lui deContinuă lectura „Constantin Mosor”

În clipa tăcerii m-ascundManuela Cerasela Jerlăianu(Poezia zilei, 6 decembrie 2023) Sunt oameni nevoiți să se ascundă în clipe de tăcere, când iubirea însăși este învăluită în tăcere, în „vise de jar” încât parcă este furtună și în altar, și în păduri, și în cer, și pe geamul întunecat, dar acele furtuni sunt toate consumate totContinuă lectura „Manuela Cerasela Jerlăianu”

Prutul este încă frontieră! Mă reculeg lângă o bornă de hotar,hotar trasat de cei puternici în trecut,îmi plimb privirea ca un șoim hoinarpeste colinele moldave, lângă Prut și-mi spun mereu ca orice om rănit,” Durerea într-o zi o să sfârșească !De la Carpați la Nistru-n răsăritnoi vom întinde hora românească „. Mă-ntâmpină un grănicer pe-unContinuă lectura „Ion Sima Delagaleș”

RENAȘTERE Cenușa Artei e la loc de cinste,în urna sigilată de lichele,într-un mausoleu, sub crucea-ntoarsăde vârcolaci flămânzi, vampiri și iele. Nimicul apretat se-nalță-n valurice nasc oceane de singurătate,în care-noată epigoni cu lauricrescuți pe culmi de promiscuitate. Cenușa Artei nu mai zăboveșteîn temnița lumeștilor tempeste.Alchimizează-n duh, călătoreștespre-Acasă, spre grădinile celeste… Redactor: Daniela Konovală Redactor șef: MihaelaContinuă lectura „Georgeta Radu”

PRIVEGHERE Mă cheamă luna albă la fereastrăSă scriem toate stelele pe-un visÎntr-un poem, și-al nostru manuscrisSă îl semnăm cu-o pană de măiastră. Apoi să scriem acatistierulDin stăreția lunii-n necuvinteȘi-n ascultare să luăm aminteCum miruiește fruntea nopții cerul. Mă cheamă luna-n strana dimineții,Psalmii luminii s-ascultăm, smerit,Sub crucea nopții,zorii s-au ivitȘi soarele-și ițește călăreții. Eu plec cuContinuă lectura „Georgeta Rada”