Anatol Covalli

Poezia zilei!
Felicitări autorului și mult succes!

Bolovan – Sonet –
*
Anatol Covalli
*
Ascuns în înlãuntru sunt şi nu sunt. Doar par
nucleul ce în el ardea cuvinte.
Vocalele încinse se zbat în a mea minte,
consoanele sunt mari grãmezi de jar.
*
Mi s-a ursit sã fiu incendiar,
sã am în gânduri suliţe şi flinte,
sã port pe suflet flãcãri albastre ca veşminte,
iar inima sã-mi fie mereu frãmânt solar.
*
Dar la final numai cenuşã sunt
ce fi-va risipitã în zãri de-un viscol crunt
care se-aude şuierând pe-aproape.
*
Şi o sã uite viaţa c-am fost cândva vulcan,
cã lavã-aveam în mine în loc de line ape,
cã eram munte-nalt, nu bolovan.

18.07.2020

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: