Și cât l-aș vrea… – SONET –
*
de Anatol Covalli
*
În amintiri, când iarăşi buzna dau,
trăiesc din plin acea fierbinte vară
când ale noastre vieţi se bucurau
că s-au aflat într-o iubire rară.
*
Parcă mă văd cum patima ţi-o beau
şi-ţi sfâşâi dăruirea ca o fiară.
În mine cai sălbăticiţi goneau
şi inima cânta ca o vioară.
*
Ce mândri codrii-mi tineri murmurau
de parcă adiau întâia oară
și-atâtea bucurii în noi erau.
*
Și cât l-aș vrea pe-acel odinioară,
când pluguri de iubire mă arau
cum şi acum , miraculos, mă ară !…
Redactor șef Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 