Memoriam ~Ion Iancu Lefter~

Adâncuri saline

Adâncul meu e-o ocnă fără fund
cu straturile-n veșnică mișcare,
când viscolele vremii mă pătrund
cu secere și sulițe de sare

mă arcuiesc precum un arc de corn
și trupul mi-l arunc, tunând, afară,
și în adâncul năruit răstorn
puhoaiele de soare și secară.

Atunci, respir și dincolo de mine,
mi-s nările pulmoni de elefant
și ochii – lacuri de pe Anzi, senine,
în care să te scalzi nu e riscant.

Nici Zevs n-avu așa împărăție
chiar dac-a fost pe fulger suveran
și dac-o am, ți-o datorez tot ție
și sângelui noptatic , de țăran. 29.01.1984.

Drepturi de autor:
Ion Iancu Lefter.

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: