Despre Costin Nenițescu

Bună dimineața, dragii mei!
Vă invit cu drag la lectură, dar nu înainte de a vă ura să aveți parte de o zi minunată!

Este onoarea mea să trec în portofoliul scurtelor articole o personalitate precum Costin Nenițescu – o figură emblematică a României, însă mai puțin cunoscută publicului larg. Chimist de excepție cu prestigiu internațional, Costin Nenițescu a fost un promotor al științei românești în lumea largă.

Născut la data de 15 iulie 1902, Costin Nenițescu este fiul lui Dimitrie Nenițescu – un alt personaj istoric deosebit de important în istoria României. A fost un avocat desăvârșit, ocupând pe rând funcții precum director al Băncii Naționale Române, ori ministru al Industriei și Comerțului (1910-1912).

Spre deosebire de tatăl său, care era atras de științele umaniste, Costin s-a dedicat în întregime studiului științelor exacte. A terminat studiile la Munchen, avându-l ca mentor pe Hans Fischer – un vestit chimist german, laureat al premiului Nobel.

Revenit în țară, Costin Nenițescu a început să predea chimie organică și generala la Universitatea București, între anii 1925 – 1935. Nu se sfia niciodată să răspundă studenților săi cu replici precum „nu știu”, ori „nu se știe încă”.

La doar 26 de ani publică două tratate: „Chimie generală” și „Chimie organică”, după care au învățat peste 40 de generații.

A fost căsătorit de două ori. Ecaterina Ciorănescu, cea de-a doua soție, i-a fost, pe rând, studentă, asistentă, doctorandă și parteneră de viață.

Datorită contribuțiilor aduse în studiul chimiei, Costin Nenițescu a fost ales membru al Academiei Române. Mai mult decât atât, a fost ales membru și al altor Academii din Germania, Cehoslovacia, Ungaria și Polonia. Atât de apreciată era munca sa neobosită.

A fost decorat cu numeroase distincții, primind o sumedenie de premii. Printre cele mai importante, ofer exemplu medalia „August Wilhelm von Hofmann” – acordată celor mai buni chimiști ai lumii. A fost extraordinar de aproape de premiul Nobel, însă faptul că provenea dintr-o țară comunistă nu i-a permis niciodată accesul la premiu.

Numele unor reacții ori compuși organici încă îi poartă numele datorită descoperirilor sale. „Hidrocarbura Nenițescu” este prima anulenă CH(10) descoperită (compus organic monociclic). Prepararea cis-diclorociclobutenei este denumită „diclorura Nenițescu”. Alte exemple sunt „sinteza Nenițescu” ori „dimerul Nenițescu”.

Fără doar și poate, românul Costin Nenițescu este cel care a deschis un orizont larg în sinteza organică modernă. La baza acestei afirmații stau toate cele de mai sus. Rudolf Criegee (*chimist organic german) spunea despre studenții pe care Nenițescu i-a pregătit că sunt cei mai buni din laboratoarele lui.

Rolf Huisgen depune și el mărturie în ceea ce privește capacitățile excepționale ale chimistului român: „Costin Nenițescu, ca și Hans Fischer, aparține marilor arhitecți ai chimiei organice”.

Un fumător înfocat, Costin Nenițescu se stinge din viață în urma unui atac de cord, la Bușteni. A lăsat în spate cunoștințe care vor dăinui peste veacuri încă mult timp de acum încolo. O mândrie de a aparține aceluiași popor cu Costin Nenițescu.

Să nu ne uităm niciodată valorile!

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: