Urme…
Privesc în zare, printre gene,
un soare ce apune roz,
lumina-i caldă mă inundă
și zâmbetu-i e merveilleus.
Ca să privesc în depărtare,
am străbatut multe poteci si culmi,
că fiecare pas m-a dus,
tot mai aproape de căldura lui.
Ieri parcă-a fost mai înnorat
și totul gri părea şi sumbru,
dar astăzi s-a înseninat
și-n suflet simt un roz curat.
Şi, totuşi …dacă mă opresc,
privind în urmă, ce zăresc?
Că am lăsat doar urme pe nisip,
cu primul vânt, mi-e teamă c-au pierit…
-Marieta Coman-
din vol. ” Nuanțe de suflet ” – 2020
foto :internet
Redactor șef Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 