Cristina Mihăiloiu

Copilărie, m-ai iertat?

Copilărie, bogată în poveşti,
Cu Feți Frumoşi şi Ilene Cosânzene,
Eu te-am lăsat păşind pe căi viclene,
Acum te caut! Unde-mi eşti?

Cu chipul trist, cu ochii în pământ,
M-ai petrecut, tăcută, la portiță,
Mi-ai prins floarea de Nu-mă-uita în cosiță,
Ştiai că-ți calc, ultima oară, tărâmul sfânt.

Grăbită m-am tot dus…în cânt,
Câteodată, am găsit cărări de mătase,
Alteori, căi înguste şi spinoase
Prin al vieții enigmatic labirint.

În zborul meu prin lumea largă
Am întâlnit şi zmei, şi vrăjitoare,
Dar şi lacome păsări răpitoare,
C-un unic scop: candoarea să îmi şteargă.

Cândva demult, eu, te-am trădat!
La tine m-aş întoarce, dar nu mi-e cu putință!
Pentru că te-am abandonat cu-atâta nesăbuință,
Copilărie, oare, tu, m-ai iertat??

Cu ochiul minții văd copila de-odinioară,
Râsu-i-e cristalin, nu ştie încă ce-nseamnă venin,
Nici cât de-amare sunt frunzele de pelin…
Joacă şotron, sufletu-i-e pur şi inima uşoară.

O iau în brațe, …la piept o strâng,
Îi simt parfumul inocenței, fragranță rară,
Multe-amintiri între noi se strecoară,
Mă-năbuşă plânsul…şi-mi dau voie să plâng…

Cristina Mihăiloiu

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: